luni, 4 iunie 2012
Lista de verificare a Romaniei ... cu solutii
O sa le tratam punctual, pe baza de intrebari inchise:
1. Te plangi ca stai la coada mult, dar nu ratezi nici o ocazie sa iti folosesti o pila/relatie/cunostinta ca sa rezolvi mai repede?
2. Te plangi ca tara e murdara, insa cand la dusul de la piscina ti s-a terminat gelul de dus lasi recipientul gol in zona de dus?
3. Te plangi ca "Nu ai unde parca in orasul asta!", insa dimineata cand pleci de acasa iti ridici mandru dispozitivul de blocare al locului de parcare?
4. Te plangi ca drumul din punctul A in punctul B dureaza o vesnicie, insa nu ratezi nici o ocazie sa depasesti colana cand sta
5. Te plangi ca angajatorul te plateste prost, insa la ora 16:29 (sau 17:59) esti in parcare cu cheia in contact (sau macar la iesirea din sediul companiei)
5(bis). Te plangi (in calitate de angajator) ca angajatii sunt lenesi/prosti/etc. insa niciodata nu ii lasi sa plece sa-si rezolve cate ceva in timpul programului
6. Te plangi ca esti servit prost, insa cand vine nota 3 lei peste ti se pare o suma colosala (sau si mai rau, ti se pare ca "ii ajunge")
6(bis). Te plangi ca esti servit prost, insa niciodata nu esti dispus sa platesti pentru un serviciu
7. Te plangi ca nu avem drumuri in Romania, insa pana acum ai platit taxa de drum doar cand stiai ca treci prin zona cu camera (si aia platita doar pentru 7 zile, pentru ca asta e minimul. Altfel luai de o zi.)
8. Te plangi ca toti vor sa te pacaleasca, insa daca vreodata primesti rest mai mult decat trebuie nu dai inapoi ("Ehh, e greseala ei!")
9. Te plangi ca cei din jurul tau se poarta rau cu tine, insa niciodata nu ai fost dragut cand erai in perspectiva de client (fie el intern sau extern).
Ei bine, sper ca pana acum sa se fi vazut deja contrastul si unde vreau eu de fapt sa ajung. Dar nu o sa ma opresc aici, lasandu-te pe tine, cititorule fara punctul meu de vedere. Asa ca hai sa le luam pe rand si sa insiram solutiile "problemelor" de mai sus:
1. Pilele/relatiile/cunostintele iti rezolva problema tie mai repede, insa pentru cei de la coada inseamna un client in plus si deci in loc sa astepte dupa cinci oameni cat sunt la rand, asteapta dupa opt pentru ca au venit trei cunostinte. Renunta la ele. E si mai ieftin pentru tine. ;)
2. Dupa ce ai terminat gelul de dus, sucul, tigarile si multe altele ia frumos ambalajul si du-l la gunoi. Astfel, data viitoare cand te intorci acolo, nu o sa mai fie inca zece oameni care ti-au urmat "exemplul" si au lasat diverse lucruri acolo. De aici rezulta un mediu mai curat si oameni fericiti. Urmatorul pas e sa pui mana pe hartia/sticla/paharul de plastic lasate acolo de altii si sa-l duci la gunoi. Insa hai sa le luam pas cu pas.
3. Pentru inceput ridica dispozitivul o data la doua zile, dupa o luna ridica-l o data la trei zile si tot asa pana ajungi sa nu-l mai ridici deloc. De ce? Simplu: daca toti facem asta avem unde sa parcam cand umblam prin oras. (in mintea ta s-a nascut ideea "Da! Si?? O sa vina altu si parcheaza pe locul meu". EXACT! Asta si trebuie sa se intample, doar ca pentru a evita situatiile neplacute cand nu poti sa parchezi pe locul tau cand ajungi acasa, lasa un nr. de telefon pe o foaie in geam si invata-i pe cei din jurul tau sa faca la fel. Vezi ideea mea de aici: Telefonul la parcare.)
4. Exact aceasi rezolvare ca la punctul 1: nu mai depasi, lasa coloana sa curga, toata lumea ajunge la timp
5. Plecatul de la birou ar trebui sa se intample cand tot ce v-ati (si nu, nu vorbesc cu dumneavoastra, ci e vorba de tine si de managerul tau) propus sa se rezolve in ziua aia e rezolvat. Atentie "v-ati" te include si pe tine, nu doar ce vrea el.
5(bis). Un om fara probleme care sa-l apese e un om productiv. Lasa-l 15 min sa mearga la primarie. O sa stea 15 minute in plus, dupa program si o sa rezolve ce era stabilit (vezi explicatia "v-ati" de la punctul anterior)
6 si 6(bis). In servicii un zambet cost. E principiul "Dai un leu dar stai in fata" (leii dati pilelor/relatiilor/cunostintelor de la punctul 1 nu sunt inclusi aici). Ah!! Si inca ceva: daca ti-a placut lasi bacsis, daca nu ti-a placut servirea nu lasi. La un moment dat o sa inteleaga si chelnerul/chelnerita ca nu toti clientii sunt zgarciti, ci ca e o problema de-a sa.
7. Acelasi principiu ca mai sus: vrei ceva mai mult? Fi dispus sa platesti pentru asta. Plateste taxe de drum, plateste parcare si altele. Iar cand vezi ca nu se intampla nimic, nu mai fi pasiv. Daca stai acasa imbufnat nu o sa stie nimeni ca tu ai o problema (macar scrie pe un blog, eu asa fac :P )
8. Nu-i mai pacalii la randul tau. Iar cand vezi ca vor sa te pacaleasca deschide gura si spune-o cu voce tare. (am patit asta cu un taximetrist care a venit cu ceasul pornit din statia unde era si s-a mai si facut ca porneste ceasul. Insa dupa 50 m cand am vazut 4 lei l-am intrebat de unde vine asta ... si a dat-o cotita. Pana la urma am platit pretul corect al cursei). Si foarte IMPORTANT citeste ce scrie: pe tarifele de taxi, pe cutie, la steluta. Daca nu citesti iar ei iti dau toate informatiile astea, nu ai de ce sa te plangi.
9. Fi dragut/draguta. Nu te costa nimic! Cand ai facut ultima data un ospatar sau o casierita de la supermarket sa rada cu tine? Un zambet e atat de rar azi, ca orice e bucuros sa-l vada. Si pana la urma, acest punct 9, poate sa le acopere pe toate cele de mai sus.
Nu am pretentia ca am inventat apa calda si/sau mersul pe jos cu ceea ce am scris eu aici. Sunt lucruri pana la urma de bun simt si acoperite de proverbul din clasa a IV-a: "Ce tie nu-ti place, altuia nu face!". In engleza exista o vorba care spune "common sense is not common knowledge".
Inchei cu acelas citat dintr-un autor necunoscut: "Daca Romania are putea vorbi ar spune: Tara frumoasa, caut oameni carora sa le pese"
duminică, 30 octombrie 2011
Fiecare pentru el
marți, 1 februarie 2011
Telefonul la parcare
Sunt sofer! Merg cu masina din punctul A in punctul B si am nevoie sa o parchez undeva (evident). Pana acum un an de zile nu aveam nici o problema in a face asta. Ce s-a intamplat acum un an: s-au organizat lictatii pentru locurile de parcare din Brasov. Ca orice om, am cumparat si eu un astfel de loc. Pana aici toate bune si frumoase. Insa o data cu achizitia locurilor de parcare au aparut si bine cunoscutele dispozitive de blocat parcarea. Si de aici a inceput sa cada cerul. In majoritatea locurilor unde merg(em) e plin de locuri libere, blocate astfel.
Bineinteles ca dupa ce mi-am cuparat locul, mi-am instalat si eu un astfel de dispozitiv. L-am folosit (in sensul ca l-am ridicat) in prima sapatamana, dupa care, PUFF, m-a lovit intrebarea: de ce sa tin eu locul meu de parcare ocupat, chiar si atunci cand nu il folosesc? Si nu l-am mai ridicat. Din punctul meu de vedere in regula,
pana cand, hop au tot inceput sa apara masini (de fapt soferi) care parcau pe locul meu. Nimic de spus, daca e singurul loc liber unde o sa mergi? Insa, ce se intampla daca in timp ce tu iti rezolvi treaba la banca, esti in vizita la ai tai sau mai stiu eu ce faci in zona :P, apar si eu acasa. La fel ca tine, cand ajung acasa imi doresc sa am locul meu de parcare. De asemnea la fel ca tine, cand merg undeva, imi doresc sa am unde parca. Si atunci, cum le rezolvam pe cele doua?
CUM NU SE POATE MAI SIMPLU: atunci cand nu sunt acasa, nu folosesc locul de parcare (evident, nu?) deci ti-l las tie. Singura mea rugaminte e sa-mi lasi pe bord, fie ca pe o carte de vizita, fie ca doar pe o foaie rupta dintr-un caiet, un numa
r de telefon la care se te gasesc (eu unul cred ca sunt putini cei care merg cu masina si nu au un telefon mobil). Si eu voi face la fel pentru tine, cand parchez pe locul tau iti voi lasa un numar de telefon.
Ce se rezolva cu asta? Pai eu cand ajung acasa, vad locul ocupat, ma uit pe bordul masinii tale, te sun si te rog, politicos (asta e important!) sa vi sa-ti muti masina. Iar tu (tot politicos!) faci acest lucru. Si vice versa cand iti ocup eu locul.
Iar in felul asta, dupa umila mea parere rezolvam problema parcarilor. Simplu, nu?
Concluzie: cand eu parchez pe locul tau, iti las numar de telefon, iar daca tu ajungi cat eu sunt acolo, ma suni si vin sa mut masina! Cand tu parchezi pe locul meu iar eu ajung acasa, fac si faci acelasi lucru.
In timpul zilei, majoritatea sunt la munca, deci s-ar putea
sa nu aiba masina acasa: de ce sa nu poata folosi acel loc altcineva pana ajungem noi?
Daca esti ca mine, nu vrei sa suni la ridicari, pentru ca intelegi ce inseamna 500 de lei (sau cat costa sa iti primesti masina inapoi) plus timpul pierdut (atat de mine pana se fac formalitatile ridicarii cat si pentru tine pana iti primesti masina inapoi). Atunci, de ce sa nu folosim aceasta solutie simpla si ieftina?
duminică, 26 septembrie 2010
Generatia schimbarii
vineri, 26 februarie 2010
Yes we can!

luni, 8 februarie 2010
Multumesc

sâmbătă, 26 decembrie 2009
Senzatie de 2010

- Nu spune celorlalti tot ceea ce stii
luni, 10 august 2009
Lucruri simple
Viata e un ciclu! Da, ai citit bine ... un ciclu! Si inca unul mare! Fie ca e vorba de ciclul lunar, semestrial, scolar, universitar, economic ... totul se invarte. Si ca orice ciclu are partile lui bune si partile lui ... ei bine sa le spunem mai putin placute. Intr-un fel e ca in basmele pe care le auzeam cand eram mici. Exista binele si raul, doar ca spre deosebire de basme, in viata cei doi nu se lupta pentru a fi cel dominant ... ci alterneaza in aceasta pozitie, ca in alegerile pentru Parlament ... azi ... esti in opozitie, esti cel care blocheaza, influenta ta este mai mica ... maine, dupa alegeri, esti la putere, devi cel care ataca, influenta ta creste tot mai mult. Tu nu te-ai schimbat, ci doar a trecut un ciclu. La fel e cu binele si raul in viata, exista perioade cand "Fat Frumos" e cel de la putere iar atunci "viitorul suna bine" si exista perioade cand "Capcaunul" conduce, iar atunci cel mai des te intrebi "ce poate sa mai mearga rau acum?". De unde toate concluziile astea in mintea mea? Simplu:
Acum doua saptamani au plecat, din varii motive, cei doi oameni pe care ii aveam ca reprezentanti de vanzari (eu stiam ca Fat Frumos conduce atunci ... asa ca m-am gandit: "OK! Nu-i bai! Gasim altii un pic mai buni!"). Doua saptamani mai tarziu ... 91 de CV-uri vizualizate, 7 interviuri ... avem acum ... 5 refuzuri de la ei. Dintre toate trebuie sa-l amintesc pe cel mai interesant: in momentul in care l-am sunat pe un tip sa-i spun ca vrem sa colaboram cu el, mi-a replicat "Incerc sa ajung, dar nu promit nimic!".
Colega mea a fost la tipografie sa semneze contractul cu ei. Aveam nevoie de el pentru ca sa putem plati folosind bilete la ordin. Ceea ce ne dadea 20 de zile pentru a incasa banii de la client. Azi ... a primit un telefon prin care i se spunea ca unul dintre cei 5 (da da ... cinci) directori care trebuiau sa semeneze contractul, refuza sa faca asta tocmai pentru ca vrem sa platim cu bilete la ordin.
Acum o luna de zile am trimis la tipar primul numar al revistei si a fost gata in trei zile (il trimisesem miercuri dupa-amiaza iar vineri la pranz l-am ridicat). Saptamana trecuta, marti dupa-amiaza am trimis la tipar cel de-al doilea numar ... azi cand am sunat ne-au spus "Credem ca o sa fie gata in cursul zilei de azi!"
Datorita unei mici neintelegeri in comunicare, am fost prins la mijloc in momentul in care un lucru despre care stiam ca va fi facut maine, trebuia facut azi ... deci ... pe cine a cazut vina? :P
Vineri am incercat sa maresc spatiul de pe C, unde era instalat Vista-ul, cu 20 GB. Si am reusit sa fac asta ... insa mi-au disparut celelate partitii, care insumau in total 80 GB.
Ziua care peste trei ore se incheie a fost atat de stupida, incat pentru mine a devenit amuzant! Sunt doua lucruri care m-au inspirat sa vad ziua asta ca pe ceva amuzant:
- Ce zicea si Tamas cat am fost la TtT: "If you're not having any fun ... what's the point????"
- Statusul Ancutei Cioaca de pe Facebook: "You grow up the day you have your first real laugh, at yourself."
Concluzia mea? "All right dudes ... in the bushes ... I'm going in!!!" pentru ca pare a fi genul ala de saptamana, perioada ... ciclu!
P.S. LATER EDIT: am publicat postarea asta de vreo 3 ori pana cand am nimerit sa fie scris tot textul cu aceelasi font ... si tot cred ca mai exista locuri unde nu este.
duminică, 24 mai 2009
Materiale de studiu (hey ... it's just a mater of perspective)


vineri, 15 mai 2009
Youth Development Program

Am fost printre cei care au sustinut aceasta a doua editie a YDP-ului, insa am plecat mult prea repede pentru a vedea cum se misca lucrurile. Iar azi, ei bine azi, nu pot decat sa ma bucur ca ati depasit orice asteptari. Felicitari! Si pentru ca fiecare echipa e ceea ce oamenii din ea o fac sa fie, va felicit cu drag pe fiecare in parte:
Gabi, Catalin si Eniko pentru Promovare
Andreea si Cristina pentru HR
Cristina si Gina pentru Financiar
Daniela pentru ... YDP si oamenii din echipa!
Catalin Vacar