duminică, 26 septembrie 2010

Generatia schimbarii

Romania este departe de a fi o tara perfecta, un loc pe care strainii il aleg, pentru turism sau pentru investitii. Insa, inainte ca noi sa ne asteptam de la ei sa aleaga Romania, ar trebui sa alegem noi Romania. Iar prin asta nu ma refer la a cumpara Logan sau telefoane Nokia fabricate la Jucu, prin "noi sa alegem Romania" ma refer la a ne schimba modul in care actionam. Sigur, au fost campanii multe in care se vorbea despre aceasta schimbare de atitudine, insa, ce mi s-a parut mie ca lipsea este schimbarea unui fel a fi simplu: poarta-te cu ceilalti la fel cum ai vrea sa se poarte si ei cu tine. E bine sa ne gandim la colectare selectiva, becuri economice, masini electrice si exploatari miniere prietenoase cu mediul si cu siguranta vom ajunge sa facem asta, insa pana acolo eu unul cred ca sunt alti pasi pe care e bine sa-i facem.
Nu te poti astepta ca un om care nu stie ce va manca maine, sa plateasca 20 lei pentru un bec, sau ca un om caruia datoriile ii atarna deasupra capului sa zambeasca in momentul in care vine un client la el. Stiu, in mod normal ar trebui sa putem separa personalul de profesional ... dar chiar putem sa facem asta?
Nu ma astept ca "revolutia" gandirii sa explodeze de maine. Nu ma astept ca toate atitudinile gresite intr-un fel sau altul sa se schimbe de maine. Insa ma astept ca de maine, sa incepem, fiecare dintre noi sa facem cate un pas, cat de mic in directia schimbarii modului in care Romania actioneaza. Si prin asta, implicit sa alegem Romania.
Noi, iar prin asta ma refer la generatia mea, suntem o generatie care a fost intotdeauna "de sacrificiu" insa asta nu inseamna nici pe departe ca daca noi am fost "trecuti prin greutati" si cei care vin in urma noastra trebuie sa fie la fel. Hai sa ne aducem aminte de profesorii care ne-au facut zile amare in scoala generala, in liceu, in facultate ... iar dintre ei hai sa-i alegem pe cei care ne spuneau "Pentru ca pe vremea mea profesorii erau duri si ne fortau sa facem asa si pe dincolo!". Acum hai sa ne gandim cu ne simteam in momentele alea. Era o senzatie placuta? Pentru mine unul stiu sigur ca NU! Iar daca nici pentru voi, atunci de ce sa-i trecem pe cei care vin in urma noastra prin aceleasi "chinuri"? Iar asta nu se aplica numai la educatie, se aplica la tot si toti: de la vecinul de la bloc, la gardianul din fata portii, la functionarul public ... pana sus de tot la director/CEO/presedinte. Nu contest ca "razbunarea" de a il vedea si pe altul ca trece prin foc si sabie e dulce ... dar chiar merita sa promovam acest fel de a fi? Nu e oare mai productiv sa facem altfel?

Da, stiu, ca sa alegem Romania, ea ar trebui sa ne dea un motiv sa facem asta. Dar in loc sa asteptam ca acest motiv sa ne fie prezentat, nu putem noi oare sa contribuim la crearea lui. Si eu mi-am pus intrebarea: "Dar cum? Eu sunt mic, neputincios ..." iar apoi imediat mi-a venit in minte "Dar si cand o sa fiu mare si o sa am putere!!!" ... Cand o sa fiu mare si o sa am putere, ce? Pentru ca daca raman la modul curent de a actiona si a gandi, cand o sa fiu mare si o sa am putere, o sa ajung sa fiu tot ceea ce blamez acum.

Traim in secolul vitezei, insa astfel de schimbari se produc incet. Iar asta, din punctul meu de vedere inseamna un singur lucru: SCHIMBAREA INCEPE ACUM! ... pentru ca daca incepe acum, generatiile viitoare se vor bucura de ea ... si cu putin noroc si noi cand vom fi batrani ne vom bucura de ea.

Primul pas si poate cel mai simplu: POARTA-TE CU CEILALTI EXACT CU AI VREA SA SE POARTE EI CU TINE!
Iti place sa primesti raspuns rapid, raspunde la randul tau rapid la tot ceea ce poti. Iti place sa ti se zambeasca cand intri intr-un birou, zambeste la randul tau cand cineva intra la tine in birou. Iti place sa fi ajutat, ajuta la randul tau.

Iar la final, mai e un singur lucru pe care trebuie sa-l facem. Sa facem schimbarea asta ........ (completeaza pe linia punctata cuvantul cheie).

vineri, 26 februarie 2010

Yes we can!

Sub sloganul cu care au fost castigate alegerile din Statele Unite Ale Americii, imi rezerv dreptul ca azi sa ma simt personaj de banc. Ma simt ca tipul care ii spune prietenei lui

"- Nu poti sa-mi spui un lucru care sa ma faca fericit si trist in aceelasi timp!"

iar ea raspunde

"-Ai cea mai mare scula dintre toti prietenii tai!".


Asemenea lui traiesc o senzatie simultana de fericire dominanta si mohorare pe alocuri. Da, se poate.

Concluzia: YES WE CAN be happy and sad at the same time! Si ce-i drept nu poti castiga de fiecare data ... insa poti sa-i oferi adversarului tau o cursa de care sa-si aduca aminte.

Din cele cateva cuvinte pe care le-am scris mai sus, tu, cititorule, intelegi ce vrei insa te rog doar sa vezi ca paharul e pe jumatate plin.


P.S. Azi toata ziua mi-a cantat in minte o melodie, pe care ti-o dedic cu drag.



luni, 8 februarie 2010

Multumesc








Tuturor celor care m-au facut sa-mi doresc sa fiu printre cei mai buni! Tuturor celor care m-au adus printre cei mai buni! Tutuor celor care sunt in jurul meu CEI MAI BUNI! Pentru ca fiecare in parte ma face pe mine sa fiu din ce in ce mai mult!

Multumesc pentru povocari, pentru infrangeri si pentru ca m-ati invatat ca a castiga inseamna sa inveti cum ai fost depasit!