tag:blogger.com,1999:blog-27134358377839196852024-02-19T16:48:43.016+02:00Act like you own the placeCatalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.comBlogger35125tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-78716294788992138102012-06-04T23:05:00.000+03:002012-06-04T23:05:48.138+03:00Lista de verificare a Romaniei ... cu solutiiDragilor, azi mergand la piscina am avut cateva revelatii pe care vreau sa vi le impartasesc. Toate sunt din categoria "Imi place Romania si vreau sa o fac mai buna!"<br />
<br />
O sa le tratam punctual, pe baza de intrebari inchise:<br />
1. Te plangi ca stai la coada mult, dar nu ratezi nici o ocazie sa iti folosesti o pila/relatie/cunostinta ca sa rezolvi mai repede?<br />
2. Te plangi ca tara e murdara, insa cand la dusul de la piscina ti s-a terminat gelul de dus lasi recipientul gol in zona de dus?<br />
3. Te plangi ca "Nu ai unde parca in orasul asta!", insa dimineata cand pleci de acasa iti ridici mandru dispozitivul de blocare al locului de parcare?<br />
4. Te plangi ca drumul din punctul A in punctul B dureaza o vesnicie, insa nu ratezi nici o ocazie sa depasesti colana cand sta<br />
5. Te plangi ca angajatorul te plateste prost, insa la ora 16:29 (sau 17:59) esti in parcare cu cheia in contact (sau macar la iesirea din sediul companiei)<br />
5(bis). Te plangi (in calitate de angajator) ca angajatii sunt lenesi/prosti/etc. insa niciodata nu ii lasi sa plece sa-si rezolve cate ceva in timpul programului<br />
6. Te plangi ca esti servit prost, insa cand vine nota 3 lei peste ti se pare o suma colosala (sau si mai rau, ti se pare ca "ii ajunge")<br />
6(bis). Te plangi ca esti servit prost, insa niciodata nu esti dispus sa platesti pentru un serviciu<br />
7. Te plangi ca nu avem drumuri in Romania, insa pana acum ai platit taxa de drum doar cand stiai ca treci prin zona cu camera (si aia platita doar pentru 7 zile, pentru ca asta e minimul. Altfel luai de o zi.)<br />
8. Te plangi ca toti vor sa te pacaleasca, insa daca vreodata primesti rest mai mult decat trebuie nu dai inapoi ("Ehh, e greseala ei!")<br />
9. Te plangi ca cei din jurul tau se poarta rau cu tine, insa niciodata nu ai fost dragut cand erai in perspectiva de client (fie el intern sau extern).<br />
<br />
Ei bine, sper ca pana acum sa se fi vazut deja contrastul si unde vreau eu de fapt sa ajung. Dar nu o sa ma opresc aici, lasandu-te pe tine, cititorule fara punctul meu de vedere. Asa ca hai sa le luam pe rand si sa insiram solutiile "problemelor" de mai sus:<br />
1. Pilele/relatiile/cunostintele iti rezolva problema tie mai repede, insa pentru cei de la coada inseamna un client in plus si deci in loc sa astepte dupa cinci oameni cat sunt la rand, asteapta dupa opt pentru ca au venit trei cunostinte. Renunta la ele. E si mai ieftin pentru tine. ;)<br />
2. Dupa ce ai terminat gelul de dus, sucul, tigarile si multe altele ia frumos ambalajul si du-l la gunoi. Astfel, data viitoare cand te intorci acolo, nu o sa mai fie inca zece oameni care ti-au urmat "exemplul" si au lasat diverse lucruri acolo. De aici rezulta un mediu mai curat si oameni fericiti. Urmatorul pas e sa pui mana pe hartia/sticla/paharul de plastic lasate acolo de altii si sa-l duci la gunoi. Insa hai sa le luam pas cu pas.<br />
3. Pentru inceput ridica dispozitivul o data la doua zile, dupa o luna ridica-l o data la trei zile si tot asa pana ajungi sa nu-l mai ridici deloc. De ce? Simplu: daca toti facem asta avem unde sa parcam cand umblam prin oras. (in mintea ta s-a nascut ideea "Da! Si?? O sa vina altu si parcheaza pe locul meu". EXACT! Asta si trebuie sa se intample, doar ca pentru a evita situatiile neplacute cand nu poti sa parchezi pe locul tau cand ajungi acasa, lasa un nr. de telefon pe o foaie in geam si invata-i pe cei din jurul tau sa faca la fel. Vezi ideea mea de aici: <a href="http://catalinvacar.blogspot.ro/2011/02/telefonul-la-parcare.html">Telefonul la parcare</a>.)<br />
4. Exact aceasi rezolvare ca la punctul 1: nu mai depasi, lasa coloana sa curga, toata lumea ajunge la timp<br />
5. Plecatul de la birou ar trebui sa se intample cand tot ce v-ati (si nu, nu vorbesc cu dumneavoastra, ci e vorba de tine si de managerul tau) propus sa se rezolve in ziua aia e rezolvat. Atentie "v-ati" te include si pe tine, nu doar ce vrea el.<br />
5(bis). Un om fara probleme care sa-l apese e un om productiv. Lasa-l 15 min sa mearga la primarie. O sa stea 15 minute in plus, dupa program si o sa rezolve ce era stabilit (vezi explicatia "v-ati" de la punctul anterior)<br />
6 si 6(bis). In servicii un zambet cost. E principiul "Dai un leu dar stai in fata" (leii dati pilelor/relatiilor/cunostintelor de la punctul 1 nu sunt inclusi aici). Ah!! Si inca ceva: daca ti-a placut lasi bacsis, daca nu ti-a placut servirea nu lasi. La un moment dat o sa inteleaga si chelnerul/chelnerita ca nu toti clientii sunt zgarciti, ci ca e o problema de-a sa.<br />
7. Acelasi principiu ca mai sus: vrei ceva mai mult? Fi dispus sa platesti pentru asta. Plateste taxe de drum, plateste parcare si altele. Iar cand vezi ca nu se intampla nimic, nu mai fi pasiv. Daca stai acasa imbufnat nu o sa stie nimeni ca tu ai o problema (macar scrie pe un blog, eu asa fac :P )<br />
8. Nu-i mai pacalii la randul tau. Iar cand vezi ca vor sa te pacaleasca deschide gura si spune-o cu voce tare. (am patit asta cu un taximetrist care a venit cu ceasul pornit din statia unde era si s-a mai si facut ca porneste ceasul. Insa dupa 50 m cand am vazut 4 lei l-am intrebat de unde vine asta ... si a dat-o cotita. Pana la urma am platit pretul corect al cursei). Si foarte IMPORTANT citeste ce scrie: pe tarifele de taxi, pe cutie, la steluta. Daca nu citesti iar ei iti dau toate informatiile astea, nu ai de ce sa te plangi.<br />
9. Fi dragut/draguta. Nu te costa nimic! Cand ai facut ultima data un ospatar sau o casierita de la supermarket sa rada cu tine? Un zambet e atat de rar azi, ca orice e bucuros sa-l vada. Si pana la urma, acest punct 9, poate sa le acopere pe toate cele de mai sus.<br />
<br />
Nu am pretentia ca am inventat apa calda si/sau mersul pe jos cu ceea ce am scris eu aici. Sunt lucruri pana la urma de bun simt si acoperite de proverbul din clasa a IV-a: "Ce tie nu-ti place, altuia nu face!". In engleza exista o vorba care spune "common sense is not common knowledge".<br />
<br />
Inchei cu acelas citat dintr-un autor necunoscut: "Daca Romania are putea vorbi ar spune: Tara frumoasa, caut oameni carora sa le pese"Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-77249251766772789212011-10-30T22:30:00.002+02:002011-10-30T22:43:07.201+02:00Fiecare pentru elSau ce putin asa se vede din exterior. Astai vreau doar sa scriu si sa fac public un lucru care ma framanta de ceva timp: am observat cu admiratie cum in lumea asta germanii sunt cu si pentru germani, francezii sunt cu si pentru francezi si in general fiecare e cu si pentru ai lui, insa noi romanii suntem printre putinii care sunt unul impotiva celuilalt. Sa-mi fie mie bine, in rest .... Dupa cum spunea cineva foarte frumos: "Daca Romania are putea vorbi ar spune: Tara frumoasa, caut oameni carora sa le pese"Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-46550696298109039402011-02-01T17:52:00.002+02:002011-02-01T18:03:30.186+02:00Telefonul la parcare<span class="Apple-style-span" style="line-height: 16px; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; color: rgb(51, 51, 51); "><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" >Sunt sofer! Merg cu masina din punctul A in punctul B si am nevoie sa o parchez undeva (evident). Pana acum un an de zile nu aveam nici o problema in a face asta. Ce s-a intamplat acum un an: s-au organizat lictatii pentru locurile de parcare din Brasov. Ca orice om, am cumparat si eu un astfel de loc. Pana aici toate bune si frumoase. Insa o data cu achizitia locurilor de parcare au aparut si bine cunoscutele dispozitive de blocat parcarea. Si de aici a inceput sa cada cerul. In majoritatea locurilor unde merg(em) e plin de locuri libere, blocate astfel. </span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" >Bineinteles ca dupa ce mi-am cuparat locul, mi-am instalat si eu un astfel de dispozitiv. L-am folosit (in sensul ca l-am ridicat) in prima sapatamana, dupa care, PUFF, m-a lovit intrebarea: <strong>de ce sa tin eu locul meu de parcare ocupat, chiar si atunci cand nu il folosesc? </strong>Si nu l-am mai ridicat. Din punctul meu de vedere in regula, </span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" >pana cand, hop au tot inceput sa apara masini (de fapt soferi) care parcau pe locul meu. Nimic de spus, daca e singurul loc liber unde o sa mergi? Insa, ce se intampla daca in timp ce tu iti rezolvi treaba la banca, esti in vizita la ai tai sau mai stiu eu ce faci in zona :P, apar si eu acasa. <em>La fel ca tine, cand ajung acasa imi doresc sa am locul meu de parcare. De asemnea la fel ca tine, cand merg undeva, imi doresc sa am unde parca. <strong>Si atunci, cum le rezolvam pe cele doua?</strong></em></span></p><p style="text-align: center;font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" ><em><strong></strong></em></span><span class="Apple-style-span" style="font-size: medium; "><span class=" fbUnderline" style="text-decoration: underline; "><img src="http://craciun.in/blog/wp-content/uploads/dispozitiv-blocare-parcare-1-150x150.jpg" alt="dispozitiv blocare parcare #1" /></span></span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" ><span class=" fbUnderline" style="text-decoration: underline; ">CUM NU SE POATE MAI SIMPLU</span>: atunci cand nu sunt acasa, nu folosesc locul de parcare (evident, nu?) deci ti-l las tie. Singura mea rugaminte e sa-mi lasi pe bord, fie ca pe o carte de vizita, fie ca doar pe o foaie rupta dintr-un caiet, un numa</span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" >r de telefon la care se te gasesc (eu unul cred ca sunt putini cei care merg cu masina si nu au un telefon mobil). Si eu voi face la fel pentru tine, cand parchez pe locul tau iti voi lasa un numar de telefon. </span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" >Ce se rezolva cu asta? Pai eu cand ajung acasa, vad locul ocupat, ma uit pe bordul masinii tale, te sun si te rog, politicos (asta e important!) sa vi sa-ti muti masina. Iar tu (tot politicos!) faci acest lucru. Si vice versa cand iti ocup eu locul.</span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" >Iar in felul asta, dupa umila mea parere rezolvam problema parcarilor. Simplu, nu?</span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "> </p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><strong><span class="Apple-style-span" >Concluzie: cand eu parchez pe locul tau, iti las numar de telefon, iar daca tu ajungi cat eu sunt acolo, ma suni si vin sa mut masina! Cand tu parchezi pe locul meu iar eu ajung acasa, fac si faci acelasi lucru.</span></strong></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "> </p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" >In timpul zilei, majoritatea sunt la munca, deci s-ar putea</span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" > sa nu aiba masina acasa: de ce sa nu poata folosi acel loc altcineva pana ajungem noi?</span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class="Apple-style-span" ><strong><em>Daca esti ca mine, nu vrei sa suni la ridicari</em></strong>, pentru ca intelegi ce inseamna 500 de lei (sau cat costa sa iti primesti masina inapoi) plus timpul pierdut (atat de mine pana se fac formalitatile ridicarii cat si pentru tine pana iti primesti masina inapoi). <span class=" fbUnderline" style="text-decoration: underline; "><strong>Atunci, de ce sa nu folosim aceasta solutie simpla si ieftina?</strong></span></span></p><p style="font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11px; text-align: left; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; line-height: 1.5em; "><span class=" fbUnderline" style="text-decoration: underline; "><strong><br /></strong></span></p></span>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-82555299771558535362010-09-26T22:25:00.003+03:002010-09-26T23:13:31.023+03:00Generatia schimbarii<div style="text-align: justify;">Romania este departe de a fi o tara perfecta, un loc pe care strainii il aleg, pentru turism sau pentru investitii. Insa, inainte ca noi sa ne asteptam de la ei sa aleaga Romania, ar trebui sa alegem noi Romania. Iar prin asta nu ma refer la a cumpara Logan sau telefoane Nokia fabricate la Jucu, prin "noi sa alegem Romania" ma refer la a ne schimba modul in care actionam. Sigur, au fost campanii multe in care se vorbea despre aceasta schimbare de atitudine, insa, ce mi s-a parut mie ca lipsea este schimbarea unui fel a fi simplu: poarta-te cu ceilalti la fel cum ai vrea sa se poarte si ei cu tine. E bine sa ne gandim la colectare selectiva, becuri economice, masini electrice si exploatari miniere prietenoase cu mediul si cu siguranta vom ajunge sa facem asta, insa pana acolo eu unul cred ca sunt alti pasi pe care e bine sa-i facem.</div><div style="text-align: justify;">Nu te poti astepta ca un om care nu stie ce va manca maine, sa plateasca 20 lei pentru un bec, sau ca un om caruia datoriile ii atarna deasupra capului sa zambeasca in momentul in care vine un client la el. Stiu, in mod normal ar trebui sa putem separa personalul de profesional ... dar chiar putem sa facem asta?</div><div style="text-align: justify;">Nu ma astept ca "revolutia" gandirii sa explodeze de maine. Nu ma astept ca toate atitudinile gresite intr-un fel sau altul sa se schimbe de maine. Insa ma astept ca de maine, sa incepem, fiecare dintre noi sa facem cate un pas, cat de mic in directia schimbarii modului in care Romania actioneaza. Si prin asta, implicit sa alegem Romania.</div><div style="text-align: justify;">Noi, iar prin asta ma refer la generatia mea, suntem o generatie care a fost intotdeauna "de sacrificiu" insa asta nu inseamna nici pe departe ca daca noi am fost "trecuti prin greutati" si cei care vin in urma noastra trebuie sa fie la fel. Hai sa ne aducem aminte de profesorii care ne-au facut zile amare in scoala generala, in liceu, in facultate ... iar dintre ei hai sa-i alegem pe cei care ne spuneau "Pentru ca pe vremea mea profesorii erau duri si ne fortau sa facem asa si pe dincolo!". Acum hai sa ne gandim cu ne simteam in momentele alea. Era o senzatie placuta? Pentru mine unul stiu sigur ca <b><i>NU<span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;">! <span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;">Iar daca nici pentru voi, atunci de ce sa-i trecem pe cei care vin in urma noastra prin aceleasi "chinuri"? Iar asta nu se aplica numai la educatie, se aplica la tot si toti: de la vecinul de la bloc, la gardianul din fata portii, la functionarul public ... pana sus de tot la director/CEO/presedinte. Nu contest ca "razbunarea" de a il vedea si pe altul ca trece prin foc si sabie e dulce ... dar chiar merita sa promovam acest fel de a fi? Nu e oare mai productiv sa facem altfel?</span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;"><br /></span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;">Da, stiu, ca sa alegem Romania, ea ar trebui sa ne dea un motiv sa facem asta. Dar in loc sa asteptam ca acest motiv sa ne fie prezentat, nu putem noi oare sa contribuim la crearea lui. Si eu mi-am pus intrebarea: "Dar cum? Eu sunt mic, neputincios ..." iar apoi imediat mi-a venit in minte "Dar si cand o sa fiu mare si o sa am putere!!!" ... Cand o sa fiu mare si o sa am putere, ce? Pentru ca daca raman la modul curent de a actiona si a gandi, cand o sa fiu mare si o sa am putere, o sa ajung sa fiu tot ceea ce blamez acum.</span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;"><br /></span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;">Traim in secolul vitezei, insa astfel de schimbari se produc incet. Iar asta, din punctul meu de vedere inseamna un singur lucru: SCHIMBAREA INCEPE ACUM! ... pentru ca daca incepe acum, generatiile viitoare se vor bucura de ea ... si cu putin noroc si noi cand vom fi batrani ne vom bucura de ea.</span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;"><br /></span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;">Primul pas si poate cel mai simplu: POARTA-TE CU CEILALTI EXACT CU AI VREA SA SE POARTE EI CU TINE! </span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;">Iti place sa primesti raspuns rapid, raspunde la randul tau rapid la tot ceea ce poti. Iti place sa ti se zambeasca cand intri intr-un birou, zambeste la randul tau cand cineva intra la tine in birou. Iti place sa fi ajutat, ajuta la randul tau.</span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;"><br /></span></span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: normal;">Iar la final, mai e un singur lucru pe care trebuie sa-l facem. Sa facem schimbarea asta ........ (completeaza pe linia punctata cuvantul cheie).</span></span></i></b></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-9967502610032069192010-02-26T22:44:00.008+02:002010-02-26T23:08:53.456+02:00Yes we can!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm4.static.flickr.com/3027/2794458013_fd76785498.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 162px; height: 250px;" src="http://farm4.static.flickr.com/3027/2794458013_fd76785498.jpg" border="0" alt="" /></a><div style="text-align: justify;">Sub sloganul cu care au fost castigate alegerile din Statele Unite Ale Americii, imi rezerv dreptul ca azi sa ma simt personaj de banc. Ma simt ca tipul care ii spune prietenei lui </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">"- Nu poti sa-mi spui un lucru care sa ma faca fericit si trist in aceelasi timp!"</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">iar ea raspunde</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">"-Ai cea mai mare scula dintre toti prietenii tai!".</div><div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Asemenea lui traiesc o senzatie simultana de fericire dominanta si mohorare pe alocuri. Da, se poate. </div></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Concluzia: YES WE CAN be happy and sad at the same time! Si ce-i drept nu poti castiga de fiecare data ... insa poti sa-i oferi adversarului tau o cursa de care sa-si aduca aminte.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Din cele cateva cuvinte pe care le-am scris mai sus, tu, cititorule, intelegi ce vrei insa te rog doar sa vezi ca paharul e pe jumatate plin.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">P.S. Azi toata ziua mi-a cantat in minte o melodie, pe care ti-o dedic cu drag.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><br /><object width="560" height="340"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/7IqfOVWrQjg&hl=en_US&fs=1&"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/7IqfOVWrQjg&hl=en_US&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="560" height="340"></embed></object>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-6182065261101151072010-02-08T17:52:00.006+02:002010-02-08T17:57:30.331+02:00Multumesc<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQoW9zCVIeimORD3ThSf1BPM6xrYzjyohaJ6_AblXr0y8Tt3amyU1wL7WD0OLfKTAXlt8Y2jQN3xTmOH0p3Km13GMgnERuKjZKywlcmCnDGhGrdL_fPYQvNcTMtYQOYl0qIrlz1jptIUo/s1600-h/thank-you.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQoW9zCVIeimORD3ThSf1BPM6xrYzjyohaJ6_AblXr0y8Tt3amyU1wL7WD0OLfKTAXlt8Y2jQN3xTmOH0p3Km13GMgnERuKjZKywlcmCnDGhGrdL_fPYQvNcTMtYQOYl0qIrlz1jptIUo/s200/thank-you.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5435901364356976994" /></a><br /><br /><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><span class="Apple-style-span" style="font-size:medium;"><br /></span></div><div><span class="Apple-style-span" style="font-size: small;">Tuturor celor care m-au facut sa-mi doresc sa fiu printre cei mai buni! Tuturor celor care m-au adus printre cei mai buni! Tutuor celor care sunt in jurul meu CEI MAI BUNI! Pentru ca fiecare in parte ma face pe mine sa fiu din ce in ce mai mult!</span></div><div><span class="Apple-style-span" style="font-size: small;"><br /></span></div><div><span class="Apple-style-span" style="font-size: small;">Multumesc pentru povocari, pentru infrangeri si pentru ca m-ati invatat ca a castiga inseamna sa inveti cum ai fost depasit!</span></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-35183554387765771112009-12-26T11:36:00.004+02:002009-12-26T12:46:57.757+02:00Senzatie de 2010<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSWzGuek2Ei29iJ06OvdWb3-3hE79TsDQVZXSDMMUfXYA6PFzJX2eAclqgywYbmY4_ggDXIgYjPMbD5qNDy8H7ow2wd6hD9X65SRb4ktgFH-QgQr0zx1u6HwVwvcGGzIk8WvPER8m28IM/s1600-h/Come+Together.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 168px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSWzGuek2Ei29iJ06OvdWb3-3hE79TsDQVZXSDMMUfXYA6PFzJX2eAclqgywYbmY4_ggDXIgYjPMbD5qNDy8H7ow2wd6hD9X65SRb4ktgFH-QgQr0zx1u6HwVwvcGGzIk8WvPER8m28IM/s200/Come+Together.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5419494013358226994" /></a><br /><div style="text-align: justify;">"Traieste fiecare zi de parca ar fi ultima!". Nu stiu despre tine, insa eu nu am putut niciodata sa fiu intr-un singur loc de fiecare data si anume prezentul. Consider, si aici as putea sa ma insel, ca noi, ca oamenii suntem construiti sa traim fiecare zi in <a href="http://www.youtube.com/watch?v=9oRIxYUMBtA">trecut</a>, in <a href="http://antena3.ro/">prezent </a>si in <a href="http://www.youtube.com/watch?v=iI7ZIG1KY10">viitor</a>. De aceea, desi azi este 26.12.2009 am inceput deja sa traiesc cu senzatia de 2010, deoarece tot ce se intampla important de acum incolo, se intampla in 2010. Anul acesta insa, fiind aproape gata la nivel fizic, m-a invatat cateva lucruri.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">In business exista 2 (doua) reguli:</div><div><ol><li style="text-align: justify;">Nu spune celorlalti tot ceea ce stii</li></ol><div style="text-align: justify;">Iar eu acum voi incalca, pentru tine, aceste reguli si-ti voi spune ce m-a invatat timpul care a trecut. Sunt doua lucruri simple, a ierta si a darui. Valoarea lor? Sunt scrise milioane de cuvinte despre ea, insa ce-a mai insemnata valoare o au cand le intelegi singur sau singura.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Spre sfarsit, as vrea sa-ti daruiesc tie, intelegerea, posibilitatea de a sti de ce se intampla lucrurile intr-un anumit fel cu fiecare om in parte. E cadoul pe care il poti avea doar acum, inainte sa inchizi pagina sau pe care poti sa-l ai de acum incolo indiferent de ceea ce e inaintea ochilor tai. Eu iti daruiesc cuvantul, iar tu ii adaugi insemnatatea! Iar la final, te rog sa-mi spui cum e pentru tine ...</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: right;">Cu drag, </div><div style="text-align: right;">Catalin Vacar</div></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-58354423157138882552009-08-10T20:41:00.009+03:002009-08-10T21:52:42.300+03:00Lucruri simple<div style="text-align: justify;"><p class="MsoNormal"><span style="Georgia","serif";mso-fareast-language: ROfont-family:";">Viata e un ciclu! Da, ai citit bine ... un ciclu! Si inca unul mare! Fie ca e vorba de ciclul lunar, semestrial, scolar, universitar, economic ... totul se invarte. Si ca orice ciclu are partile lui bune si partile lui ... ei bine sa le spunem mai putin placute. Intr-un fel e ca in basmele pe care le auzeam cand eram mici. Exista binele si raul, doar ca spre deosebire de basme, in viata cei doi nu se lupta pentru a fi cel dominant ... ci alterneaza in aceasta pozitie, ca in alegerile pentru Parlament ... azi ... esti in opozitie, esti cel care blocheaza, influenta ta este mai mica ... maine, dupa alegeri, esti la putere, devi cel care ataca, influenta ta creste tot mai mult. Tu nu te-ai schimbat, ci doar a trecut un ciclu. La fel e cu binele si raul in viata, exista perioade cand "Fat Frumos" e cel de la putere iar atunci "viitorul suna bine" si exista perioade cand "Capcaunul" conduce, iar atunci cel mai des te intrebi "ce poate sa mai mearga rau acum?". De unde toate concluziile astea in mintea mea? Simplu:</span></p><p class="MsoNormal"><span style="Georgia","serif";mso-fareast-language: ROfont-family:";">Acum doua saptamani au plecat, din varii motive, cei doi oameni pe care ii aveam ca reprezentanti de vanzari (eu stiam ca Fat Frumos conduce atunci ... asa ca m-am gandit: "OK! Nu-i bai! Gasim altii un pic mai buni!"). Doua saptamani mai tarziu ... 91 de CV-uri vizualizate, 7 interviuri ... avem acum ... 5 refuzuri de la ei. Dintre toate trebuie sa-l amintesc pe cel mai interesant: in momentul in care l-am sunat pe un tip sa-i spun ca vrem sa colaboram cu el, mi-a replicat "Incerc sa ajung, dar nu promit nimic!".</span></p> <p class="MsoNormal"><span style="Georgia","serif";mso-fareast-language: ROfont-family:";">Colega mea a fost la tipografie sa semneze contractul cu ei. Aveam nevoie de el pentru ca sa putem plati folosind bilete la ordin. Ceea ce ne dadea 20 de zile pentru a incasa banii de la client. Azi ... a primit un telefon prin care i se spunea ca unul dintre cei 5 (da da ... cinci) directori care trebuiau sa semeneze contractul, refuza sa faca asta tocmai pentru ca vrem sa platim cu bilete la ordin.<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="Georgia","serif";mso-fareast-language: ROfont-family:";">Acum o luna de zile am trimis la tipar primul numar al revistei si a fost gata in trei zile (il trimisesem miercuri dupa-amiaza iar vineri la pranz l-am ridicat). Saptamana trecuta, marti dupa-amiaza am trimis la tipar cel de-al doilea numar ... azi cand am sunat ne-au spus "Credem ca o sa fie gata in cursul zilei de azi!"<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"><span style="Georgia","serif";mso-fareast-language: ROfont-family:";">Datorita unei mici neintelegeri in comunicare, am fost prins la mijloc in momentul in care un lucru despre care stiam ca va fi facut maine, trebuia facut azi ... deci ... pe cine a cazut vina? :P<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal">Vineri am incercat sa maresc spatiul de pe C, unde era instalat Vista-ul, cu 20 GB. Si am reusit sa fac asta ... insa mi-au disparut celelate partitii, care insumau in total 80 GB.</p> <p class="MsoNormal"><span style="Georgia","serif";mso-fareast-language: ROfont-family:";">Ziua care peste trei ore se incheie a fost atat de stupida, incat pentru mine a devenit amuzant! Sunt doua lucruri care m-au inspirat sa vad ziua asta ca pe ceva amuzant:<o:p></o:p></span></p> <p class="MsoNormal"></p><ol><li>Ce zicea si Tamas cat am fost la TtT: "If you're not having any fun ... what's the point????"</li><li>Statusul Ancutei Cioaca de pe Facebook: "You grow up the day you have your first real laugh, at yourself."</li></ol><p></p> <p class="MsoNormal"><span style="Georgia","serif";mso-fareast-language: ROfont-family:";">Concluzia mea? "All right dudes ... in the bushes ... I'm going in!!!" pentru ca pare a fi genul ala de saptamana, perioada ... ciclu!</span><span style="Georgia","serif"font-family:";"><o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal"><br /></p><p class="MsoNormal">P.S. LATER EDIT: am publicat postarea asta de vreo 3 ori pana cand am nimerit sa fie scris tot textul cu aceelasi font ... si tot cred ca mai exista locuri unde nu este. </p></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-82455407698055971332009-05-24T20:28:00.010+03:002009-05-24T21:21:38.926+03:00Materiale de studiu (hey ... it's just a mater of perspective)<div style="text-align: justify;">Inceput de sesiune, un examen marti cu ceva materiale de studiat (cateva word-uri, niste pdf-uri si cursuri scanate, in valoare de 10 Mb :P) care e atitdudinea de masterand?? E TIIIIMP!! Pe langa asta intotdeauna se gaseste ceva mai interesant de facut. In cazul de fata, cursurile fiind electronice am gasit o noua tentatie electronica :). Doua de fapt:<br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3Z_-9p2lY4DIqcWEvY8c4M1Q9c7TzpzPV263LKyZxGcqTh1Lubfkd11nY6lgby9eKe5C4vLtSzC_moUulY2lTrUY63ON0aJtjh9Ya2QCL0GeAMSn2UyexIXwuq8YQB4NRwa0jC0ytjXA/s1600-h/cute-puppy-pictures-who-farted.jpg"></a><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">1. <a href="http://szymon.tumblr.com/page/1">Insipire me, now!</a> Blog/arhiva de poze cu super idei. (292 de pagini, in medie avand 15 poze/pagina) Sneak preview:</div><div><br /></div><div><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKKvRApVod9nSX-TWHYtUs9_Y2st4w50gvxz1dUIpVZeA8FQg-ADa0RPzP5xEqWBAs3DJ52kkUSIeOsNNvaOUsBvu7UTBAzId8_gnK5IUIdmzBJ5D2I8riEoJVOZA8RS5tCLTwpo4MJ8o/s320/durex_fathersday.jpeg" style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 228px; height: 320px;" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5339445633456960402" /></div><div style="text-align: justify;">2. <a href="http://ihasahotdog.com/">LOL Dogs</a> conceptul e simplu: poze cu animale in diverse ipostaze ... comment-uri, funny as hell!!! Sneak preview:</div><div style="text-align: left;"><br /></div><div style="text-align: left;"><span class="Apple-style-span" style="color: rgb(0, 0, 238); "><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3Z_-9p2lY4DIqcWEvY8c4M1Q9c7TzpzPV263LKyZxGcqTh1Lubfkd11nY6lgby9eKe5C4vLtSzC_moUulY2lTrUY63ON0aJtjh9Ya2QCL0GeAMSn2UyexIXwuq8YQB4NRwa0jC0ytjXA/s320/cute-puppy-pictures-who-farted.jpg" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5339446362529316498" style="display: block; margin-top: 0px; margin-right: auto; margin-bottom: 10px; margin-left: auto; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 213px; " /></span></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="color: rgb(0, 0, 238);"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: left;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: italic; font-weight: bold;">Bonus: <a href="http://adsoftheworld.com/">ADS of The World</a> ... sneak preview:</span></div><div style="text-align: left;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: italic; font-weight: bold;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-style: italic; font-weight: bold;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dxVriV16kf6wJ52SUQLQoGRcibuAOhHo0dD0y-Gnl4vqSawvT2rVgq4H3OW1_7S47lUE3Guf6yqzWWdHK_aZA' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe><br /></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: center;"><div style="text-align: justify; ">Avertisment: Consumul excesiv de poze sau filmulete poate duce la pierdea timpului si a chefului pentru examene. In caz de reactii adverse consultati cel mai apropiat curs. Daca senzatia persista:</div><div style="text-align: center; "><span class="Apple-style-span" style="font-style: italic; font-weight: bold; ">Enjoy! I know I did!</span><br /></div><div><span class="Apple-style-span" style="font-style: italic; font-weight: bold;"><br /></span></div></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-80211522333694739812009-05-15T21:58:00.004+03:002009-05-15T22:20:52.736+03:00Youth Development Program<div style="text-align: justify;">Am auzit cifre, am auzit oamenii entuziasmati si am vazut cresterea. Si atunci m-a "lovit", m-a lovit imaginea de acum doi ani de zile, cand, student "pulet" fiind, pe colina in CP6, mi-am completat formularul care avea sa-mi schimbe viitorul. Era aplicarea pentru prima editie a Youth Development Program. OCP era Raluca Amariei, iar trainin<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTVtKGxN5ajG2k7Ra0_9QNb5w4wvG8nT2L7RT-BMOTDiBfjZe2iXacQlTQz3PI5zmoHEVz3SmDoAdH3O3BNIz6_tddm8qqgrg9KDzf0B4WUOar8CGUqbdE_65Kwzjkuxc6wjhmRTl9M0Q/s1600-h/Clipboard01.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 88px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTVtKGxN5ajG2k7Ra0_9QNb5w4wvG8nT2L7RT-BMOTDiBfjZe2iXacQlTQz3PI5zmoHEVz3SmDoAdH3O3BNIz6_tddm8qqgrg9KDzf0B4WUOar8CGUqbdE_65Kwzjkuxc6wjhmRTl9M0Q/s200/Clipboard01.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5336132638932025890" border="0" /></a>g-urile au fost tinute de Coca-Cola, GSK, BRD, Allianz-Tiriac. A fost primul meu pas spre o lume noua, spre experienta care mi-a revolutionat viata. Iar azi, pare ca istoria a fost revolutionata, cu alti oameni, la un alt nivel, cu Youth Development Program din nou. Felicitari dragilor! Nu v-am vazut cu ochii mei, insa v-am vazut prin ochii oamenilor care conteaza pentru mine. Iar ce am vazut acolo, nu poate fi descris in cateva cuvinte aici.<br />Am fost printre cei care au sustinut aceasta a doua editie a YDP-ului, insa am plecat mult prea repede pentru a vedea cum se misca lucrurile. Iar azi, ei bine azi, nu pot decat sa ma bucur ca ati depasit orice asteptari. Felicitari! Si pentru ca fiecare echipa e ceea ce oamenii din ea o fac sa fie, va felicit cu drag pe fiecare in parte:<br /></div><br /><div style="text-align: center;">Aliona, Ovidiu si Medeea pentru Vanzari<br />Gabi, Catalin si Eniko pentru Promovare<br />Andreea si Cristina pentru HR<br />Cristina si Gina pentru Financiar<br /><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Daniela pentru ... <a href="http://www.youtube.com/watch?v=akAJ79dzP3M">YDP</a> si oamenii din echipa!</span><br /><div style="text-align: left;"><br /><div style="text-align: justify;">Cel mai probabil ati avut urcusurile si coborasurile voastre, insa ati terminat acolo unde trebuia, sus!<br /><div style="text-align: center;">Ma inclin in fata voastra!<br /></div></div><div style="text-align: right;">Cu drag, <br />Catalin Vacar<br /></div></div></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-22503950430941990272009-05-04T22:09:00.002+03:002009-05-04T22:16:52.726+03:00Hug the world?<div style="text-align: justify;">Am fost foarte surpins sa gasesc acest site intr-un comentariu al unui post de pe acest blog. Si desi modul de a promova evenimentul prin comentarii poate parea cel putin ciudata, pentru ca stiu cat de greu e sa promovezi un eveniment, indiferent de natura lui, m-am hotarat sa-l aduc aici, in fata (chiar daca am fost usor deranjat de abordare initiala ... mi-a trecut repede :P). Asa ca:</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">In dorinta de a ajuta in promovarea unei initiative cel putin interesante, click here: <a href="http://freehugs.lumebuna.ro/">http://freehugs.lumebuna.ro</a>.<br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Pentru ca cineva drag mi-a spus o data ca o imbratisare face bine trup si suflet! :)</div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-30108174547905773872009-05-02T11:14:00.006+03:002009-05-02T11:42:15.847+03:00Perpetuum mobile<div style="text-align: justify;">Cand am deschis ochii parca m-am trezit intr-un alt univers, schimbat fata de cel pe care il stiam eu. Am o senzatie ciudata de nou, de loc pseudo-cunoscut. Simt ca abia acum l-am scos din cutia in care era livrat si constat cu stupoare cu toti ceilati sunt deja acolo. E un loc in care lucrurile se schimba, daca nu s-au schimbat deja. </div><div style="text-align: justify;">Senzatia mea e aceea de promovare intr-o liga mai mare, unde esti inca un necunoscut printre vedete. Si pare ca lucrurile, interioare, s-au schimbat inainte de a ajunge aici. </div><div style="text-align: justify;">Vad lucrurile altfel, gandesc intr-un alt mod, simt diferit! Insa ma simt singur si mic intre cei mari. Dar vreau sa ajung printre cei mai buni dintre ei, iar fiecare pas e indreptat spre acest obiectiv, pentru ca noul univers inseamna obiective. De fiecare data altul! Asta deoarece niciodata locul in care ai ajuns nu inseamna apogeul, ci e doar o simpla trambulina spre un nou obiectiv, mai mare, mai intaltator. E ca o stafeta cu tine insuti! Intotdeauna la final, te uiti mai departe si vezi ca nu s-a terminat, iar noul univers nu te lasa sa te opresti, pentru ca daca te opresti te sufoci. Asa ca incetinesti pentru o secunda, pasul de alegare devine un mers usor, fixezi un punct in ochi si minte iar sprintul incepe din nou. Nu se opreste niciodata! Si asta e farmecul lui, al noului univers! La inceput te simti captiv, asa cum ma simt eu acum, insa cu timpul ... ei bine ... sa lasam timpul sa ne spuna!</div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-26336656444953861672009-04-23T14:51:00.008+03:002009-04-23T19:40:26.011+03:00Offtopic<div style="text-align: left;">Am auzit multe "harjoneli" intre economisti si ingineri ... si am participat si eu la o parte dintre ele. Insa astazi am constatat cel putin amuzat ca inginerii se harjoesc putin si intre ei. Cum asa? Pe langa vesnicele reclame "I'm a Mac! I'm a PC!" ca lupta Apple vs. Microsoft, mai nou se da o adevarata batalie de ideologii. :P Sa va arat:</div><div style="text-align: left;"><br /></div><div><div>1. Opera vs Internet Explorer (mi-a placut mai mult fata smiley-ului decat "battle-ul" :P)<br /><div><div><img src="http://www.fcrp.ro/forum/Smileys/classic/likeopera_man.gif" style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 52px; height: 30px;" border="0" alt="" /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div><br /></div><div>2. Firefox vs. Opera vs. Internet Explorer<br /></div><div><br /></div><div><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJgat9ndYzF90gk1SvrjqPciIVyqpIqjXlv-5YzmDq2X-3L903Do4x3o9Hq0a-gYyxcMoZmfQKiA4uW8lRGPmpLUIC9hhfkyaNal0r_r6huD2f5RlUHU9sQsBgSWQEMno6GNbcdu-ZP7M/s320/firefox-no-extensions.jpg" style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 306px; height: 320px;" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327859240324863602" /></div><div><br /></div><div><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwRC_R12UzyLMpiFLOAoOONcnfYiNXSz5l7BruU8TXX1pMhSSzoKsyPz4PKWQgMZB27VxBpgk6ptgqbeLiELNyqAS3l2LttDBtuVnN_F421EBHPVlsoUoYV_Gli5gr3yLXQnRlSeBEy0A/s320/firefox-with-extensions.jpg" style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 285px; height: 320px;" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327859326415289314" /></div><div><br /></div><div><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH_CZe4MkUAAZclaJamtW0PgbC4uU70U71eVl6HNaRVX1WllQ9X3xkzcUgap-5FyIw4aoy9EXKnHE2CYpohjSwCSJLyM7Wr9LKmQHQwv4rs83h1ROiPi2UOPRD6lltObFKMcKBKSUMZh4/s320/opera.jpg" style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 267px; height: 320px;" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327859517904344706" /></div><div><br /></div><div><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEpMxCu4l_nCYk8y4lDuTBeLZ-tXAsDOyeIqyUN63xabiYIjSGCJtNAlzn4uNLi47IX37nSOnuuGs7DolezXyalT1i-_z9tQQwm0YgwZI3xDofE53v-UZPAfSfwBwv4LwPAW-rfdaA65c/s320/internet-explorer.jpg" style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 199px; height: 320px;" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327859761265292834" /></div><div><br /></div><div>3. Windows vs. Mac OS X vs. Linux (poza asta o vazusem si in varainta cu tanc pentru linux :P)</div><div><br /></div><div><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju017ELdd7PcqUyA-Rnq9m9r3SaAy2r4Ne3q1siitB3ebLXDwQCfFNkkWBhwJ5BdHONT42NG22iXJm4l1qVjQ9ryihe_MCdEJKxYZX3yehEJrV7NEkTmGMZSTFVSYcYWKfDpCZ7yr8Vl8/s320/winmaclincompcz6.png" style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 142px;" border="0" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327858553735054626" /></div><div><br /></div><div>Astept cu drag si alte sugestii! :)</div><div><br /></div><div><br /></div><div style="text-align: left;"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">P.S. Intr-un birou al departamentului IT, doi tipi:</span></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">Tipul 1: "Uite ce frumos ninge!"</span></div><div style="text-align: center;"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: bold;">Tipul 2: "Unde ba? Da un link!"</span></div></div></div></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-72973115080121635892009-04-07T10:50:00.004+03:002009-04-07T11:57:15.170+03:00Paletistul si Ginul de Covasna<div style="text-align: justify;">De dimineata venind spre birou mi-am adus aminte doua lucruri de pe vremea cand lucram cu Dani Patru, ambele discutate in masina pe drum spre training-urile din tara.<br />Primul, un top al celor mai plictisitoare meserii din lume asta. Marele castigator al acestei categorii este Paletistul :). Ce inseamna paletist? Ei bine, sa explicam :P, dar sa incepem cu contextul: o buna parte din drumurile din Romania au doua benzi, una pentru dus si una pentru intors, care ca orice lucru in lumea asta se mai si strica. Iar daca se strica e normal sa nu ramana asa, deci niste baietii (in general) se apuca sa le repare. Bineinteles ca nu poti sa repari drumul in timp ce trec masini pe acolo, asa ca solutia este sa inchizi una dintre benzi si sa faci masinile sa circule alternativ pe banda ramasa "deschisa". Si aici intervine omul nostru, Paletistul este baiatul care sta cu o paleta (culmea nu?) in mana care pe o parte este ros<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://media.nowpublic.net/images//b5/7/b57337f4da1404c103df1ae88dc8875f.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 149px;" src="http://media.nowpublic.net/images//b5/7/b57337f4da1404c103df1ae88dc8875f.jpg" alt="" border="0" /></a>ie iar pe cealata este verde si dirijeaza masinile dintr-un sens. Atentie, pentru ca lucururile sa mearga bine e nevoie de doi oameni cate unul la fiecare capat al constructiei care sa comunice intre ei (de preferat prin fluieraturi, semne disperate cu mana si diverse cuvinte colorate). O zi intreaga de fata-verso cu paleta, grabind din cand in cand masinile cu persoane in vasta la volan :) si injurandu-i pe cei cu "gipane" care oricum nu prea respecta indicatiile. Un lucru mi-e clar insa, iti trebuie rabdare de fier ca sa poti face asta.<br />Locuuuul doi: Insotitorul conducatorului de metrou - in cabina metroului sunt doua persoane, una care conduce metroul (careia noi i-am fi acordat un loc trei dar nu suntem siguri ce face el acolo in cabina) si una ca iese in fiecare statie sa se asigure ca au urcat calatorii bine si nu se prinde nimeni intre usi. Opt ore pe zi sa deschizi usa, sa te uiti cum urca sau coboara oamenii din tren, sa inchizi usa si sa astepti statia urmatoare. De asemenea e nevoie de rabdare de fier, insa spre deosebire de castigator macar o data la 5 minute se schimba locul spre care te uiti.<br />La aceasta scurta lista imi permit sa adaug meseria de ... contabil simplu :)! Opt ore, cu mai multe dosare in fata, "lingand hartii" si copiind niste valori in calculator. Practic ca si contabil simplu (am zis SIMPLU pentru carcotasi :P) stai la birou, opt ore, intr-un spatiu restrans (asemanator conducatorului de metrou) si vezi aceeasi priveliste in fiecare zi (asemanator paletistului)<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnShXAkRvH7taRYGTaw3B14a6L3-zRBSo-nBK8Y69LtJ7IyfJRt7C328LeKW5rPvpOTzJeMIB1DanSF0KYy1BR8bVgvItBDncrQDYFID_RwA-M3Bn57LTd-ewQlua8NmNKj26ILdfOQO4/s1600-h/accountant.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 141px; height: 102px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnShXAkRvH7taRYGTaw3B14a6L3-zRBSo-nBK8Y69LtJ7IyfJRt7C328LeKW5rPvpOTzJeMIB1DanSF0KYy1BR8bVgvItBDncrQDYFID_RwA-M3Bn57LTd-ewQlua8NmNKj26ILdfOQO4/s320/accountant.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5321870558394220258" border="0" /></a>. In plus folosesti inventia care a revolutionat lumea moderna, calculatorului, la o valoare de 5-10% din potentialul lui, pentru a tine evidenta unor hartii de pe urma carora seful sau clientul tau trebuie sa plateasca impozite. Hmmm ... oare e momentul sa regandim putin topul? :P<br /><br />Al doilea lucru pe care mi l-am amintit au fost trei povesti despre marketing care pot fi sau nu adevarate insa sunt cel putin amuzante:<br />1. BRD la un moment dat a lansat un nou tip de agentii, ceva care se dorea foarte rapid si care aratau intr-un fel sau altul cu un chiosch aranjat. Cinci-Sase angajati, intr-un spatiu restrans, pentru operatiuni rapide. Presa a vuit de faptul ca aceste locatii au un vad comercial extraordinar (cred ca existase anterior o banca de la care a pornit conceptul) insa lansarea lor a necesitat putina atentie pentru ca un nume ca BRD Chiosc ar fi sunat cel putin ciudat. (BeRe De Chiosc)<br />2. Am vazut mai nou ca a aparut si in Brasov laptele Cedra. Producatorul lui este din zona Clujului iar cand economia era in crestere cei de acolo s-au hotarat ca e momentul sa-si diversifice gama de produse asa ca au lansat o gama de iaurturi. Iar de aici ar fi fost doar un pas pana la iaurt cu fructe. Cum s-ar fi numit? Cedra cu fructe! (CE DRAcu fructe)<br />3. In Covasna oamenii sunt foarte mandrii de apartenenta la acest loc si arata asta prin numele firmelor pe care le pun. (Apropo de lapte, cel mai mare producator din zona se numeste Covalact) Ei bine, la un moment dat cativa antreprenori s-au hotarat sa produca gin.<br />Fiecare dintre noi care a incercat vreodata sa puna un nume unei echipe, unui proiect, etc. stie cam cat de greu e sa gasesti ceva care sa se potriveasca. Pentru producatorii ginului nu a fost greu deloc. Unde producem? In Covasna! Ce producem? Gin! Cum sa se numeasca? Covagin, evident! :)<br /></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-41833461999832180422009-04-03T11:30:00.005+03:002009-04-03T14:15:55.361+03:00Cateodata conteaza si drumul, nu doar rezultatul<div style="text-align: justify;">Acum sase luni, din senin, masina mea s-a oprit si nu a mai vrut sa porneasca. Eram pe straduta de langa Aula, cate o banda pe sensul de mers insa nu am avut prezenta de spirit sa folosesc inertia pentru a nu bloca traficul. Am coborat suparat, trantind usa si gandindu-ma "De ce mi se intampla toate mie?". Stres de nivel maxim, am incercat sa vad daca pot sa o rezolv (blocand intre timp traficul). L-am sunat pe tata si m-am certat cu el la telefon pentru problema asta. Bineinteles ca asta nu a rezolvat nimic! Am tras masina pe marginea drumului si am asteptat doua zile sa vina mecanicul sa o tracteze. Si s-a rezolvat intr-adevar problema. Dar am devenit un pic mai ursuz, cu gandul ca tot ce e rau vine spre mine si ca nimic bun nu se mai poate intampla. Doamne, cat de tare greseam! :) De ce? Pentru ca aceasta problema a adus poate ceva nesperat. Vazand ca nu se mai poate cu Daciile, ai mei au hotarat sa-mi dea Cielo (masina la care visam de 5 ani asa).<br />Acum trei zile, din senin, masina mea s-a oprit si nu a mai vrut sa porneasca. Am coborat relaxat, am pus benzina si nimic ... dar asta nu m-a facut sa-mi pierd speranta. L-am sunat pe tata si i-am povestit amuzat situatia. L-a busit si pe el rasul, a venit si am dus masina la service si problema s-a rezolvat (cu ceva mai mult efort din partea mea decat era cazul insa s-a rezolvat). Nimic bun nu mi se poate intampla? Departe de gandul meu! :) <am><br />Care e diferenta intre cele doua situatii? Starea de spirit si atitudinea!<br />Daca esti ursuz, ursuz iti va raspunde si mediul!<br />Daca vrei sa nu ai probleme, pur si simplu nu vei fi pregatit pentru inevitabil!<br />Nu trebuie doar sa zambesti, trebuie sa-ti faca placere sa zambesti!<br />Nu trebuie doar sa fi "problem solver", ci trebuie sa ai si capacitatea de a anticipa problemele. Nu poti intotdeauna sa anticipezi amplitudinea reala insa a fi pregatit inseamna mult mai mult decat a infrunta ceva nou.<br /><br />Banii vin si se duc, masinile se strica si se repara, job-urile te ridica sau te doboara. Cand o usa se inchide in fata ta sigur se deschide una in lateral. Experienta se dobandeste cu rabdare si munca iar atitudinea se creeaza din interior influentata de exterior. Un singur lucru nu are mai multe dimensiuni, un singur lucru nu poate fi reparat, un singur lucru se "pierde" permanent: TIMPUL. Un singur lucru e sigur: depinde de mine, de tine, de noi, de fiecare in parte cum facem timpul sa se "piarda". Motivul?<br /><span style="font-style: italic;"><br />Motivul e unul simplu:</span><br /></am><div style="text-align: center;"><am>"It's all about attitude!"</am><am><br /></am><div style="text-align: left; font-style: italic;"><am>Solutia e una si mai simpla:</am><br /><am></am></div><am><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">ACT LIKE YOU OWN THE F@*!%G PLACE!</span></am><br /><am></am></div></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-5986883117242181252009-04-01T21:39:00.007+03:002009-04-02T00:29:55.197+03:00Se intampla in Romania<div style="text-align: justify;">Criza loveste sectorul auto, Dacia trimite muncitorii in somaj tehnic cu plata 100%, Guvernul SUA acorda General Motors si Chrysler ajutoare de miliarde de dolari, Dacia-Renault cere ajutor statului roman. Suna cunoscut? Pe fiecare tub de televizor, pe fiecare banda radio si pe fiecare hartie ce se intituleaza ziar aceste subiecte sunt omniprezente. In timp ce le vedem, le auzim sau le citim noi ne continuam cursul zilei, interesati insa nu neaparat afectati. Ei bine, azi am avut ocazia sa experimentez ce inseamna "criza" in piata auto.<br />Povestea noastra incepe in ziua lui Dumnezeu, 01 aprilie 2009, la ora 14:10 cand ma indreptam constincios spre benzianria Rompetrol (sustin companiile nationale ca sa treaca de criza :) ) intrucat acul indicatorului de benzina arata un rezervor aproape gol. Stateam la semaforul dinainte de Selgros, iar cand rosul s-a facut verde am demarat agale, ardeleneste chiar, spre "obiectivul meu" care se vedea cam la 200 de metrii. Procesul nu a fost foarte complicat, ambreaj, viteza intai, acceleratie ... viteza a doua ... viteza a tre ... dar ce se intampla? Simteam masina cu pierde din avant, asa ca am schimbat rapid a treia si am inceput sa accelerez ... si culmea ... in loc sa mearga mai repede viteza scadea tot mai mult, pana cand am vazut "Pomul de Craciun" de pe bord format din beculetele care imi indica diverse lucruri. Intr-un moment de maxima inspiratie directionez masina spre drepta drumului (unde spre norocul meu era o fasie de drum/parcare goala) folosind doar putina intertie pe care o mai aveam. Ma opresc intr-un final, decuplez contactul si astept putin ... dupa care incerc din nou ... invart cheia putin , se aprinde "Pomul de Craciun", se aude pompa de benzina cum se armeaza, piuitul care ma avertizeaza sa-mi pun centura ... rotesc cheia de tot, motorul incepe sa se invarta ... insa nu vrea sa porneasca ... Privesc spre indicatorul de benzina si ma gandesc cu jale "Dupa 6 ani de condus ... era momentul pentru pana prostului!". Resemnat scot cheia din contact si ma gandesc sa imping singur masina spre pompa de benzina, dar gandul imi trece repede ... 1 tona la deal, dusa de un singur magar nu parea o idee prea buna. Inchid masina si ma indrept spre Viva unde speram sa gasesc vreo doi trei baieti vanjosi care sa ma ajute sa aduc masina in benzinarie. Pe drum insa cumva tangential cu gandurile mele imi trece prin minte ca s-ar putea sa fie mai mult decat lipsa de benzina si ca i-as pune pe oamenii la treaba degeaba. Asta<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwfxIoJxAMVrdYlUe3rdQe3nxVSebUUKkY7GaP1DZxmh_nd5YPVL5EcGfoYKheeAHAaNrqbMulg7hRrvwuFvtdFfLGWd6DIF2scKVXBS9lBGG1yngVE2j0wAnvJZW2PRAFXkQ7khCgmM8/s1600-h/imag015.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 285px; height: 214px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwfxIoJxAMVrdYlUe3rdQe3nxVSebUUKkY7GaP1DZxmh_nd5YPVL5EcGfoYKheeAHAaNrqbMulg7hRrvwuFvtdFfLGWd6DIF2scKVXBS9lBGG1yngVE2j0wAnvJZW2PRAFXkQ7khCgmM8/s320/imag015.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5319835353634123122" border="0" /></a> e momentul in care trec de usile automate si ma indrept spre casa unde le explic oamenilor situatie (era un tip inalt dar foarte slab si o doamna de varsta mijlocie) si ii rog sa ma ajute sa ajung cumva cu benzina la masina si nu invers. Fara sa clipeasca tipul scoate din cosul de gunoi (da, stiu, suna murdar) o sticla de Fanta de 2,5 cu care ne indreptam spre pompa de benzina. Umple sticla cu ceva ce semana mai mult a vin alb de casa, platesc (cu ocazia asta am invatat ca in cadrul companiilor multinationale de racoritoare 2,5 = 2,33 L de fapt :P) si plec inapoi la masina. Ajuns acolo deschid rezervorul si intr-o imagine care simbolizeaza criza (benzina din sticla de Fanta) torn repede lichidul magic. Arunc ordonat bidonul la cosul de gunoi, ma urc in masina ... si ... si ... aceelasi zgomot. In momentul ala inginerul din mine a zis "Stai ca nu e asa ... trebuie sa incerci de mai multe ori pana ajunge benzina!" Si incerc ... o data, de doua ori, de trei ori ... Ei bine asta e momentul ce-mi spune ca am o problema. Evident, ca orice barbat aflat in pana pe marginea drumului, deschid capota si incep sa ma uit grav pe acolo, de parca stiam ce fac. Mecanicul din mine a iesit la iveala ... dar degeaba. Iar dupa trei minute de studiat motorul murdar concluzionez ca e momentul sa "sun un prieten". Scot telefonul si-l apelez pe tata. Ii explic problema, iar acum devin constient ca e timpul pentru un curs fulger de mecanica a motoarelor prin telefon. Analizam noi, in sistemul mutului cu surdul problema, constatam ca nu se poate rezolva asa si e timpul pentru profesionisti. Cine sunt ei?<br />1. Mecanicul meu la care merg de obicei: il sun, si-mi spune ... "Daaa, dar eu nu pot sa vin pana acolo sa te tractez, suna la o firma specializata si adu-o aici!". OK! Primul meu gand "ce tare ... sa-ti permiti sa refuzi clienti ... cred ca ii merge foarte bine"<br />2. Mecanicul familiei - asta nu inseamna decat ca-l sun din nou pe tata, care impreuna cu un coleg, vine la locul faptei.<br />Dupa ce fac si ei exact ce am facut si eu :P, legam masina de Logan-ul cu care venisera si ne apucam sa o tractam pana la primul service (ne aflam foarte aproape de IATSA, despre care stiam ca sunt specializati pe CIELO). Ajungem intr-un final acolo, intru unde scria "Receptie" si dau de "Casierie". WOW! Explic faptul ca am nevoie de service si mi se spune "Mdea, acolo in spate ... unde scrie KIA!"<br />Bun, acum stiu unde trebuie sa ajung, merg fericit acolo, la singurul om care era in zona si-i spun "Am si eu un CIELO care nu porneste ..." si nu apuc sa termin fraza ca el, cu un accent de la prima oprire dupa granita de vest, imi raspunde "Cam nasol!!!!". :)) Foarte destept ...<br />Pana la urma imi face receptia iar unul dintre sefii care aparuse intre timp acolo ne spune sa ducem masina in spate. Ahhaa ... da ... mi se pare o idee buna ... doar ca ... parca era o problema ... :-? ... A DAAA! Nu porneste! Bine ... sa impingem atunci ... dar nu inainte de un test super sofisticat in fata service-ului. Vine omul cu o cheie hexagonala, deschide capota si bate intr-o piesa metalica cu doua atingeri ritmice ... dupa care spune "Da-i!!". Nu o sa ghiciti niciodata ce s-a intamplat ... DA! Asa e! Nu a pornit!!! Asa ca ne-am apucat sa impingem masina in spatele service-ului, era ora 15:35. Ni se spune sa asteptam putin ca baietii termina imediat cu un Kia Sorento dupa care se ocupa de noi. Bineee ... si stam ... si stam ... se face 16:00 si nimic. Intre timp, undeva in drepta noastra, prin geamul unei camere a showroom-ului vedem cam 10 muncitori care isi luau pranzul, ok dreptul lor, dupa care fumeaza o tigara, ok merge dupa masa, dupa care se apuca sa joace carti, ok ... ce pana mea???. Intr-un final apare un baiat, care se urca in masina, invarte cheia iar dupa doua sunete de la motor zice ... AAAA, e distributia!!! MAMAA!!! Ce tare ... abia a vazut masina si stie care e problema! Demiurg!! Impingem iar masina in service, deschide caseta de distribuie ... si ... si ... suspans maxim ... NU ERA ASTA PROBLEMA!!! :P Nu-i bai ... masina coreana ganita bine, aduce un tester, il conecteaza si spune "Asta nu-mi arata nimic!" si pleaca. "Asta nu-mi arata nimic??????" adica nu arata nici o problema sau nici macar nu merge? Se apuca mai desface doua, trei suruburi, mai testeaza doua trei lucruri si zice "Aici e problema" si arata spre o piesa de langa motor. SUPER! Acum stim! Schimb-o, platim si plecam! UHUUU!! Ce simplu suna nu? Bineinteles ca nu e asa ... pentru ca nu aveau piesa pe stoc ~X-(. Dar nu cred ca au vreodata pe stoc ceea ce ai tu nevoie ... insa asta e cu totul alta poveste.<br />Cam asa arata industria auto si sectorul de sustinere a industirei auto la noi in tara. Dar nu cred ca e din cauza crizei ... cred doar ca e de la ei!<br /></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-8946518774942276312009-03-16T21:45:00.007+02:002009-03-16T23:34:06.089+02:00Start small and dream big?Or start directly big?<br />De mult timp in coace simt ca dintotdeauna mi-am spus "dream big". Din pacate, nimic nu e mai neadevarat! Am fost si poate inca mai sunt mediocru, iar lumea "adultilor" a inceput pentru mine asa.<br />2004, anul in care pe lista de admitere la Facultatea de Stiinte Economice apaream al 3-lea, anul in care incepea noul capitol, iar ego-ul meu crestea din ce in ce mai mult (ce conta ca la ASE eram al 164-lea, cu mult sub linia care delimita locurile bugetate de cele nebugetate ... aici eram al 3-lea din facultate). Si am contiunat asa, cap de lista la facultate, insa mediocru dupa perceptia mea de acum. Am contiunat trei ani, pana cand prin ochii mijiti am descoperit o noua lume, provocatoare si prietenoasa in aceelasi timp. M-am simitit ca acasa iar asta mi-o demonstreaza fiecare seara traita pana tarziu acolo si multe dintre lucrurile care ma inconjoara acum. Insa a venit momentul sa "plec" si am facut asta poate cu mai mult tam-tam decat era cazul, dar am facut-o. Am deschis usa si am intrat in lumea reala, cu o perceptie deformata insa. Credeam ca oamenii isi doresc intotdeauna sa fie mai buni decat momentul actual si desi stiam ca exista probleme eu aveam o rezolvare pentru toate. Dar m-am inselat, poate nu amarnic insa m-am inselat. Iar acum lumea reala parca se lupta, din ce in ce mai mult, in fiecare zi ca sa-mi demonstreze asta. Credeam ca lucrurile se rezolva prin dialog insa nu am luat in considerare caracterul uman, credeam ca pot sa fac diferenta oriunde m-as afla insa nu am luat in considerare indiferenta, credeam ca adultii sunt altfel dar nu am luat in considerare fuga de responsabilitate. "Credeam ... dar nu am luat in considerare ..." sunt poate cuvintele care caracterizeaza cel mai bine cum ma simt eu aici, unde sunt. Lupta reala e mai dura, manusile cad, iar fiecare "pumn" il simiti adanc in stomac. Si nu doar prin ce ti se intampla tie, ci si prin lucrurile pe care le faci. Poti sa privesti in ochi un om care a gresit si sa-i spui "pedeapsa ta e asta"? Pare simplu, nu? Dar ce faci atunci cand "pedeapsa" pare si din punctul tau de vedere prea mare, insa amplitudinea ei nu tine de tine? Ce faci cand consecintele "pedepsei" merg mai departe de sfera "la birou" si afecteaza momentul "acasa"? Ii sti consecintele prea dure, numai daca stai sa te gandesti la ele, si sti ca omul din fata ta o sa le traiasca "pe viu". Atunci ce faci? Cum treci peste asta? De multe ori mi s-a spus ca un lider/manager de succes are puterea sa-si sustina deciziile, insa cum se intampla de obicei practica e mult, mult mai grea decat teoria. Pentru ca acum e pe bune, nu mai e o simulare unde poti sa o iei de la capat sau un joc de strategie unde o decizie proasta poate fi anulata cu un simplu LOAD GAME. Pui la pamant un om care nu intelege in totalitate de ce i se intampla asta. Iar atunci el invata sau se simte doar nedreptatit? Iar asta ma intoarce la intrebarea de la care a pornit in capul meu tot post-ul asta:"Incepi de jos, urci treptat iar imaginea ta de amsamblu se contureaza mai bine in mintea ta sau incepi mai sus iar experienta ulterioara iti va da si imaginea totala?"Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-56038142552093285932009-02-24T23:31:00.003+02:002009-02-24T23:55:23.617+02:00Covorul magicIn ultimele patru zile mi s-a tras de doua ori de sub picioare covorul magic, a fost scuturat bine, mi s-a aratat ca el exista dar mi s-a demonstrat ca zborul nu e asa de lin precum mi-l inchipuiam. Am fost scos brutal din zona mea de confort si nu mi-a placut ... initial. Pana cand am inteles ... nu e cazul sa ma supar pentru ca trebuie sa fiu mai bun, ci e momentul sa actionez pentru a deveni asa. Ajunsesem la un nivel de suficienta de sine care ma facea sa nu merg mai departe, sa nu mai risc nimic ... pentru ca eram foarte bun ... sau cel putin asa credeam. "The heaviness of being successful was replaced by the lightness of being a beginner again!" (Steve Jobs) E greu sa intelegi ca mai ai mult de crescut, dar e un sentiment excelent sa-ti doresti asta.Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-71821016858431236742009-01-30T15:51:00.009+02:002009-01-30T16:43:12.127+02:00The choice of lifeAm auzit de multe ori, poate de prea multe ori, "Life is about the choices you make!" iar momentul curent ma face sa ma intreb ce face o alegere, si implicit o decizie, sa fie buna sau gresita? Viata nu pare un examen grila la care sa iei ori punctajul maxim ori deloc, insa o linie fina trebuie sa existe intre plus si minus. Ce trage aceasta line in cazul deciziilor? Starea ta de spirit dupa ce ai luat o decizie? Si daca ai luat o decizie despre care sti ca e buna insa te simti ca ultimul om? (pana la urma si sa concediezi un om e o decizie buna in anumite contexte economice, insa pentru orice manager e daramanta). Poate e ... capacitatea de a trece peste astfel de stari! Dar daca nu poti sa treci sau treci foarte greu? E ... felul in care ceilalti se simt in legatura cu decizia ta? Dar daca ea ii dezamageste chiar daca tu ai luat-o fara sa-ti incalci integritatea si principiile? E viitorul? Viitorul e ca economia: nu sti niciodata cu adevarat ce pierzi sau castigi pana nu incerci. Cat timp ai un obiectiv clar pentru viitorul tau orice decizie pe care o iei, cu el in minte, nu poate decat sa-ti usureze drumul sau in cea mai rea situatie sa-ti mentina nivelul de greutate. Sau poate ca toate aceste premise combinate sunt raspunsul. Oricum un lucru e sigur, timpul a trecut, iar eu am ales.<br />In jurul meu sunt cativa oameni pe care nu vreau sa-i dezamagesc, insa de data asta alegerea mea o faca asta cu cel putin unu. Sper insa ca o data o sa inteleaga punctul meu de vedere si situatia in care am actionat. Ciudat e ca argumentul lui ca sa DA e poate cea mai importanta arma a mea ca sa NU. <br />Nu, nu am uitat obiectivul dar asta e calea pe care am ales-o eu. Pentru ca "un nebun ar muri eroic in slujba unei cauze, un intelept ar lucra toata viata pentru ea!"Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-61754694919217045302009-01-29T10:18:00.011+02:002009-01-29T14:14:38.710+02:00A patra pozaSe pare ca am fost provocat ... :)<br />Ieri, deschid mess-ul si vad mesajul: "Pustiule ai treaba ... <a href="http://tudesprecetaci.blogspot.com/">http://tudesprecetaci.blogspot.com</a>"<br />Intitial m-am gandit ca e o provocare la scris ... in tastaturi sa ne batem, blogurile sa ni le actualizam, postarile sa ne fie sageti ... dar nu, era o provocare mai mare decat atat. Iata ce am gasit scris acolo:<br /><br /><span style="font-style: italic;font-family:times new roman;" > 1. Go to the 4th folder in your computer where you store your pictures.</span><br /><span style="font-style: italic;font-family:times new roman;" >2. Pick the 4th picture in that folder.</span><br /><span style="font-style: italic;font-family:times new roman;" >3. Explain the picture.</span><br /><span style="font-style: italic;font-family:times new roman;" >4. Tag 4 people to do the same!</span><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjf3-fiQ-GFMyXuPhZx-tK6Tka5WvG2kCS5ULE_MqFSJKmJpOaDktlZ5RaZ9BWKYTF9xoOTXYGNrTMPHj3Gt7daTHAgO1T89d3LccFUXm7LViJYkk73e75_mWQOX0lLMT0VnonsSNf6fok/s1600-h/P051208_10.25.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 194px; height: 145px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjf3-fiQ-GFMyXuPhZx-tK6Tka5WvG2kCS5ULE_MqFSJKmJpOaDktlZ5RaZ9BWKYTF9xoOTXYGNrTMPHj3Gt7daTHAgO1T89d3LccFUXm7LViJYkk73e75_mWQOX0lLMT0VnonsSNf6fok/s320/P051208_10.25.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5296628365981870770" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Iar azi dimineata m-am gandit ... de ce nu? Si exact asta am facut, al 4-lea dosar (tensiunea crestea), a 4-a poza (imi doream deja sa fie ceva care sa redefineasca lumea) si ... suspans maxim ... poza era:<br /><br /><br /><br />O usoara urma de dezamagire pe fata mea! Ce semnificatie profunda are aceasta poza pentru mine? Nici una! :) Ma intorceam de la un examen si eram in fata cladirii ASE de la Moxa iar acolo, personajul din imagine imi aruncase o privire destul de draguta pe care am vrut sa o impart, insa in poza a iesit mai mult malefic decat dragut asa ca am uitat de ea si de el ... acolo in al 4-lea dosar.<br /><br />Culmea e ca desi nu ma omor dupa animale de casa, aici, momentan sunt doua poze cu astfel de indivizi. Poate are asta o semnificatie ... insa momentan nu pot si nici nu ma straduiesc sa o vad.<br />Pasul numarul 4, poate voi o sa reusiti sa ne aratati ceva mai interesant de atat: <a href="http://www.blogger.com/profile/02832743693999595586">Danut</a>, <a href="http://www.blogger.com/profile/06760681888082648814">Dorin</a>, <a href="http://www.blogger.com/profile/03498655324385371542">Red&Blue</a>, <a href="http://www.iunia.ro/">Iunia</a>.<br /><br /><span style="font-style: italic;">P.S. Cand am vazut prima data poza, fiind un pic dezamagit, primul meu gand a fost sa o schimb. Sa iau poza 5 sau poza 119, oricum nimeni nu ar fi stiut</span>, <span style="font-style: italic;">dar am preferat sa nu, play by the rules mi-am zis ... si totusi ... exista insa cel putin doua strategii prin care sa poti "fenta" aceste reguli ca sa pui o poza care inseamna ceva pentru tine and still play by the rules :P, una mai subtila si una care se bazeaza pe principiul "if something does not work! get a bigger hammer!" ... care sunt ele? Find out yourself ... eu </span><span style="font-style: italic;">prefer sa ramana "<span style="color: rgb(255, 0, 0);">CLASSIFIED</span>"!</span><br /><br /></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-47962045409060678742009-01-24T00:37:00.002+02:002009-01-24T01:03:22.383+02:00Povesti din tren<div style="text-align: justify;">Vineri, 23.01.2009, sfarsitul unei saptamani care a inceput pentru mine cu trei directii, din care insa una s-a pierdut miercuri. Din nou Bucuresti, Gara de Nord, de data asta insa un alt tren. Am crescut! Sunt in Intrecity-ul cu numarul 531. Taraba mea, era mult prea inghesuita asa ca stau in vagonul restaurant, singur intr-un separeu. Intercity-ul de azi imi pare ca un job la o multinationala, iti da siguranta si un confort mai mare, insa isi pierde din personalitate, din povesti. Nimic notabil, nou sau care macar sa te puna pe ganduri. Un singur lucru, trivial insa, care doar m-a amuzat: la barul din vagon, pe laptopul asezat cu fata spre clienti, “chelnerul” avea o “animatoare”. O domnisoara care statea sprijinita pe bara de lucru din Windows, imbracata sumar si pe masura ce trecea timpul parca cineva ii stergea cu guma hainele. Nu erau doar o serie de imagini, parea un filmulet care-l captase cu totul pe omul nostru. Revenind insa la multinationale ... atunci cand observi ceva pentru prima data parca toate lucrurile din jurul tau incep sa-ti sustina teoria. Intercity-ul este intradevar o multinationala: openspace, nu mai sunt compartimente despre care poti sa zici "al meu" sunt doar scaune asezate in intreg spatiul vagonului, doua cate doua, fata in fata despartite de o masuta, bariera dintre tine si "colegul" tau care nu trebuie sa stie ce faci. In plus fata de openspace, pe fiecare masuta exista invariabil un laptop. Aproape impersonal, parca te pierzi pe tine si nu mai sti unde esti. Dintr-o data devi vagonul 8 locul 15. Atat, nimic mai mult! Si din pacate am mai simtit depersonalizarea asta in Bucuresti: pe strada, la metrou, in gara, aproape oriunde. Dupa cum am mai spus ... Bucurestiul te face sa intelegi despre tine lucruri pe care nu vrei sa le sti! Concluzia zilei? In Brasov ma simt Catalin Vacar, in Bucuresti DEOCAMDATA ma simt doar 07235366…<br /><br /></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-45898443887390873222009-01-19T23:31:00.005+02:002009-01-19T23:53:48.126+02:00Cushioning effect<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8FHC879f8td168mjcFIjCo4gqcUOmdUjFO38zJn_ByRFXXM3lRZ2FN6W5ytsHodMB3MoOfQ7O5mXqxT6cB2QA6iLP9Vgg-P8-kq04BeMI1eOEi1pD01ylCI1KYyJrSEbAVtMvfddTn6E/s1600-h/Cannon1.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 206px; height: 163px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8FHC879f8td168mjcFIjCo4gqcUOmdUjFO38zJn_ByRFXXM3lRZ2FN6W5ytsHodMB3MoOfQ7O5mXqxT6cB2QA6iLP9Vgg-P8-kq04BeMI1eOEi1pD01ylCI1KYyJrSEbAVtMvfddTn6E/s320/Cannon1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5293125963382448514" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;"><br />In vanzari exista o tehnica pentru tratarea obiectiilor denumita: "Cushioning". Ea se refera la amortizarea efectului pe care il are obiectia lansata asupra ta sau asupra produselor/serviciilor tale, prin diverse metode, iar apoi tratarea obiectiei la acel nivel de perceptie. Pe scurt, ea face dintr-o problema mare una ceva mai mica si abordabila. In general, majoritatea training-urilor de vanzari pentru incepatori isi deschid "pledoaria" cu o abordare de genul: "Vanzari facem pe tot parcusul zilei, nu numai intr-o intalnire de vanzari!" iar astazi, culmea experientei, am observat ca aceasta fraza are foarte mult adevar in ea. Desi chiar si aplicarea intr-o discutie a amortizarilor de acest gen este valabila in majoritatea cazurilor, in practica, in relatiile dintre oameni ea are un echivalent mult mai important si anume: starea de spirit! Concret, pe parcusul acestei saptamani, am avut parte de cel putin doua experiente in care am fost pus in fata "tunului", avand insa doua stari de spirit diferite. Prima data era demoralizat, nu daramat de tot, eram cumva pe linia de plutire. In momentul in care discutia a inceput si m-am vazut in fata "tunului" am reusit sa absorb forta cu care am fost "lovit" insa ulterior, dupa ce am plecat de la "fata locului" mi-am simitit inima stransa si am simtit chiar ca lumea mea interioara se darama. Coborasem sub linia de plutire! A doua oara, azi, aveam o stare de spirit buna, am zambit destul de mult toata ziua, iar toata forta "tunului" a fost absorbita de zambet. Nici dupa ce am plecat nu mi s-a strans inima, nici nu mi s-a daramat lumea interioara! Cred ca ":)" m-a salvat! Si imi place ideea de a nu mi se darama lumea dupa o singura discutie ...<br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Smile like you own the _____ place!</span><br /></div></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-71194792548496793782009-01-19T18:00:00.003+02:002009-01-19T18:28:57.833+02:00Worry time<div style="text-align: justify;">Citeam azi pe un site pe care am ajuns intamplator (ca dovada nici nu mai stiu ce site era) ca in programul fiecaruia dintre noi, in fiecare zi, ar trebui sa existe "Worry time". De ce? Pentru ca oamenii care au in fiecare zi Worry time sunt cu 35% mai eficienti decat ceilalti. Prima data mi s-a parut amuzant conceptul de a avea in fiecare zi "Timp pentru griji" insa ideea din spatele "Worry time" nu este nici pe departe aceea de a-ti pune in agenda timp pentru a te ingrijora ci mai degraba timp pentru a gasi solutii. Nu e timp pentru a plange in legatura cu drobul de sare, e timp acordat fiecarei probleme in parte astfel incat la finalul "sesiunii" sa ai solutia pentru ea. Pare greu sa faci asta zilnic si parca din cand in cand preferi sa nu te mai gandesti la probleme, sa uiti de ele si sa-ti vezi de ceea ce trebuie sa faci. Insa la un moment dat toate problemele devin urgente si importante si atunci ... atunci o sa-ti doresti sa fi stat macar zece minute sa gasesti o rezolvare cand timpul nu te presa. Este exact ca la o masina: observi o problema mica, care aparent nu face nimic rau, de exemplu roata este un pic desumflata. Si ce daca? Poti sa mergi cu ea asa pentru ca nu se simte. Asa e! Dar pentru ca e desumflata, echilibrul masinii este afectat, partea aceea de directie are parte de o uzura mai mare ... si IATA, dupa ceva timp in loc sa trebuiasca doar sa umflii roata, va trebui sa-ti repari directia. Iar daca nu te ocupi acum de aceasta treaba, lucrurile vor degenera si mai mult.<br />In timp ce scriam exemplul cu masina in mintea mea a aparut o alta legatura si un alt loc in care se aplica aceasta escaladare a unor lucruri mici. In relatiile interumane (cum ar fi spus Claudiu). Pentru ca orice lucru mic, care ramane nespus se va combina cu urmatorul si cu urmatorul si tot asa ... pana cand din ceva aparent nesemnificativ devine o problema mare. Te-ai intrebat vreodata cum ar fi fost daca ai fi spus un anume lucru la momentul potrivit? Sau daca nu ai fi asteptat sa treaca nu stiu cat timp pana sa iti faci curaj sa-l exprimi? Poate acum lucrurile era cu totul altfel. <span style="font-style: italic;">Think about it ... all the things left unsaid create future silence.</span> Asta pentru ca o sa incerci sa nu le spui, dar parca atunci iti vine mai mult sa le exprimi. Si toata atentia ti se va concentra pe a inabusi in loc de a crea.<br /><span style="font-weight: bold;"><span style="font-style: italic;">STOP, then THINK and in the end SAY IT! This can only create happiness in your world!</span></span><br /></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-22737955527218286902009-01-19T11:41:00.004+02:002009-01-19T13:01:50.144+02:00O zi ca oricare alta<div style="text-align: justify;">Azi,19.01.2009, luni, ziua in care orasele incep din nou sa fie pline de "probleme la birou", task-uri, deadline-uri si alte notiuni de afaceri. O zi ca oricare alta ... sau poate ca nu. Pana la urma si Ziua Z, 06.06.1948 era o zi de duminica, simpla, ca oricare alta daca nu stiai ce se intampla. Si a fost o zi ca oricare alta, ce a schimbat lumea.<br />Similar, acum o saptamana ma trezeam luni 12.01.2009 la ora 11:00 fara a avea in minte un obiectiv. Era o saptamana in care, aparent, nu aveam nimic de facut si asta m-a frustrat enorm. Pana la punctul in care simteam ca lumea mea interioara se prabuseste. In jurul meu parca toata lumea era ocupata cu ceva, doar eu eram inutil. Dar asta era doar senzatia mea, pentru ca azi am descoperit ca aveam ce face, chiar daca nu erau lucruri care sa ma solicite la maxim sau sa ma tina in priza mult timp, macar era ceva de facut. Cu asta am inceput eu saptamana asta. Si nu numai, pe langa tot ce aveam de facut, am mai adaugat eu ceva. Din punctul meu de vedere azi incep o saptamana cu trei perspective mari. Trei directii in care vreau sa merg, trei directii in care o sa merg. Iar toate astea sustinute de o baza importanta, atitudinea. Pentru ca daca te simti inutil, vei fi inutil; daca te simti daramat, vei fi daramat; daca te simti frustrat, vei fi frustrat; iar toate acestea se vor transmite in jurul tau. Cine vrea sa aiba de a face cu un om ursuz si frustrat? <span style="font-style: italic;"><span style="font-weight: bold;">DAR POATE SI MAI IMPORTANT: CINE VREA SA FIE UN OM URSUZ SI FRUSTRAT?</span></span> E o alegere pe care stiu sigur ca pot sa o fac, o alegere de atitudine. Timpul va trece mai repede, oportunitatile vor fi mai dese si mai clare pentru mine.<br /><a href="http://tudesprecetaci.blogspot.com/">Radu.Com(sa)</a> la un moment dat spunea: "If opportunity doesn't knock build a door!" Exact asta intentionez eu sa fac acum. Ideea de usa o am, asa ca am plecat sa-mi gasesc materialele ...<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsBf_Wf_gL3fmJ3TQTKp6res5F9R8_nFwROzWm9Tnaokxe_rDDMturzntExZT-WEHZ1NYlx3Wm_EC5TXzNBmD5c8oK41q7trpG5t90Vw_6MDrg_V1pm6CeaWeIRhoJOECU7HXKkVXx3qk/s1600-h/rasarit.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 202px; height: 151px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsBf_Wf_gL3fmJ3TQTKp6res5F9R8_nFwROzWm9Tnaokxe_rDDMturzntExZT-WEHZ1NYlx3Wm_EC5TXzNBmD5c8oK41q7trpG5t90Vw_6MDrg_V1pm6CeaWeIRhoJOECU7HXKkVXx3qk/s320/rasarit.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5292946700390572610" border="0" /></a></div><br /><div style="text-align: center;"><a href="http://www.youtube.com/watch?v=ToCJvN3EYP4">"It's a new dawn, it's a new day, it's a new life ... for me!"</a><br /></div>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2713435837783919685.post-62706763645743197762009-01-17T16:58:00.002+02:002009-01-17T17:29:14.326+02:00The war of our life<div style="text-align: justify;">Acum ceva ani ... mai exact 6 ... pe vremea cand inca faceam cursul de actorie la Scoala Populara de Arte, asteptam intr-o sala micuta alturi de mai multi colegi sa inceapa repetitia. In mijlocul nostru era un casetofon cu CD-Player mare, care arata cu o minge de rugby. Cand intrase, una dintre colege adusese cu ea un CD de care era foarte mandra, tocmai il adusese mama ei din State. Pentru ea acea formatie era totul ... pentru mine, atunci, erau niste necunoscuti. A deschis carcasa, a pus CD-ul in locul celui care canta deja si dupa ce a apasat play a intrat intr-o stare parca de transa. Numai cand am ascutat melodia mai bine am inteles de ce. Mesajul era brutal si subtil in aceelasi timp. Am aruncat repede o <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf4ua5mL7V_FyQvzeKq81qEJQAAeJWRavZrNXBoJ_7jyEfTq4feuAooYX9L54ggAr6O2xvu0vaJirhyphenhyphenrHf8_zk8tMmeyYIl7MgATO_YgKsrp75nRWg3FNML3QQVuCy1Qx2wGqaDt-UjTI/s1600-h/Laumont_glock_ad_F-1.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 196px; height: 251px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf4ua5mL7V_FyQvzeKq81qEJQAAeJWRavZrNXBoJ_7jyEfTq4feuAooYX9L54ggAr6O2xvu0vaJirhyphenhyphenrHf8_zk8tMmeyYIl7MgATO_YgKsrp75nRWg3FNML3QQVuCy1Qx2wGqaDt-UjTI/s320/Laumont_glock_ad_F-1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5292282248429518306" border="0" /></a>privire la carcasa incercand sa inteleg cum se numeste melodia. Am vazut si de atunci nu poate sa nu ma treaca un fior de fiecare data cand o ascult (desi au mai avut si alte albume si alte melodii excelente nici una nu m-a impresionat atat de mult). Pe carcasa impecabila a CD-ului scria <a href="http://www.youtube.com/watch?v=eoyyr1SFPCY">Coldplay - A rush of blood to the head</a>. Si nu m-a captivat cat de bine suna melodia, m-au captivat doua versuri"He said Oh I'm going to buy a gun and start a war/If you can tell me something worth fighting for!". Si pana la urma, in viata la asta se reduc multe dintre lucuri ... merita sa lupti pentru ele? Daca da, fa rost de arma potrivita si mergi in directia pe care ti-o doresti!<br /><span style="font-style: italic;"><br /></span><div style="text-align: center;"><span style="font-style: italic;">EU UNUL AM GASIT DOUA LUCRURI PENTRU CARE MERITA SA-MI CUMPAR O ARMA! TU?</span><br /></div></div><span style="font-style: italic;"><br /></span>Catalin Vacarhttp://www.blogger.com/profile/17883206906569061837noreply@blogger.com2